Băncile, asigurătorii şi fintech-urile cheltuiesc până la 2,5% din veniturile lor anuale pentru prevenirea fraudelor financiare

Companiile de servicii financiare (bănci, asigurători, fintech-uri şi alte instituţii) cheltuiesc între 1,3% şi 2,5% din veniturile lor anuale pentru prevenirea fraudelor financiare, potrivit unei analize realizate de PwC în baza datelor LexisNexis. Mai mult, din 2015 şi până în 2021, costurile globale cu conformitatea au crescut cu 64%, ajungând la 227 de miliarde de dolari.

De la criza financiară globală din 2008, instituţiile financiare se află, în general, într-o poziţie mai bună în ceea ce priveşte conformitatea şi acoperirea riscurilor, iar acest lucru se datorează acestor investiţii. De altfel, mare parte din majorarea costurilor cu conformitatea din ultimii ani a fost necesară ca răspuns la creşterea presiunii din partea autorităţilor de reglementare.

Însă, deşi bugetele şi numărul de angajaţi în domeniul prevenirii criminalităţii financiare au crescut vertiginos, directorii acestor instituţii se întreabă dacă aceste investiţii au beneficii reale, în condiţiile în care, spre exemplu, monitorizarea bazată pe tehnologie produce în medie 90% alerte false. Tehnologia avansată are, cu siguranţă, un rol important, dar nu este motorul prevenirii criminalităţii financiare. Instituţiile financiare trebuie să-şi revizuiască procesele având o abordare ce pune accent pe productivitate, nu pe dimensiunea bugetelor alocate.

Îmbunătăţirea productivităţii începe prin maparea clară a fluxului de lucru, cu accent pe următoarele patru procese macro: setul de standarde de reglementare care definesc procesul, sursele de date folosite, output-ul rezultat şi fluxul de lucru de bază care gestionează procesul.

În continuare, nu trebuie deloc neglijată capacitatea societăţii de îmbunătăţire continuă. Analizele PwC indică faptul că mai puţin de jumătate din toate iniţiativele de îmbunătăţire a performanţei îşi ating scopul. Pentru ca schimbările să fie de durată, organizaţiile trebuie să adopte o abordare dinamică, însemnând colectarea continuă de date, analiza indicatorilor de performanţă şi a rezultatelor proceselor de conformitate şi utilizarea acestor date pentru ajustarea resurselor şi a investiţiilor.

De asemenea, este importantă definirea proceselor la nivel micro şi stabilirea unor instrumente de măsurare/evaluare a acestora, luând în calcul, printre altele, reducerea riscurilor şi valoarea adăugată. Doar aşa, instituţiile financiare vor putea să compare performanţele investiţiilor şi să stabilească priorităţi pentru domeniile în care este nevoie urgentă de îmbunătăţiri.

În ceea ce priveşte tehnologiile, înlocuirea pur şi simplu a soluţiilor existente, fără a le măsura performanţa şi a o îmbunătăţi, poate fi un efort inutil. Unele dintre cele mai importante instituţii financiare au adoptat o abordare mai centralizată, creând hub-uri pentru data science şi adoptând instrumente analitice care le ajută să abordeze provocările legate de performanţă, identificând acţiunile ce necesită un efort minim pentru maxim de impact.

Aplicând aceste principii, PwC a reuşit să dezvolte o abordare folosită cu succes pentru îmbunătăţirea eficienţei şi eficacităţii programelor de conformitate. Controalele privind criminalitatea financiară sunt din ce în ce mai interconectate şi ating performanţe maxime numai atunci când sunt coordonate, gestionate şi verificate.