Instabilitatea guvernamentală şi lipsa reformelor structurale - vulnerabilităţi cheie ale pieţei de capital din România

Reporter: East Capital Group administrează fonduri care investesc în pieţele de capital ale Europei de Est, înclusiv în piaţa românească. Care ar fi, în opinia dumneavostră, principalele atuuri sau oportunităţi pe care le au acţiunile de la Bursa de Valori Bucureşti? Puteţi explica?

Eglė Fredriksson: Vedem oportunităţi solide de investiţii în România, de exemplu, pe tema convergenţei Europei de Est către vest. Gradul de penetrare a serviciilor esenţiale, precum cele bancare, îngrijirea sănătăţii şi altele, este mai redus decât în Uniunea Europeană în ansamblu, la fel şi comparativ cu alte ţări din Europa Centrală şi de Est. Acest lucru creează potenţialul unei creşteri structurale.

Ne plac companiile ce oferă acest tip de creştere structurală şi care sunt lideri de piaţă în sectoarele lor, oferind o creştere solidă de două cifre a veniturilor şi marje superioare. În plus, deşi multe dintre aceste companii se află într-o fază de expansiune, acordăm o mare importanţă capacităţii lor de a genera fluxuri libere de numerar pe termen lung şi, în cele din urmă, de a oferi valoare acţionarilor şi sub formă de dividende.

Reporter: Ce investiţii au fondurile East Capital Group la Bursa de Valori Bucureşti (companii sau sectorare)? Care sunt motivele pentru care aţi decis să faceţi aceste investiţii şi ce perspective vedeţi pentru acestea?

Eglė Fredriksson: Nu comentăm despre investiţii individuale, dar, aşa cum am spus, ne plac băncile, companiile din domeniul sănătăţii şi cele din sectorul consumului, care au un potenţial bun de creştere şi sunt capabile să genereze fluxuri libere de numerar.

Reporter: Care credeţi că sunt principalele vulnerabilităţi ale pieţei de capital din România?

Eglė Fredriksson: Piaţa de capital din România se confruntă cu mai multe vulnerabilităţi-cheie. Riscurile politice, instabilitatea guvernamentală şi lipsa reformelor structurale rămân preocupări majore.

În plus, încetinirea creşterii economice în 2024 a afectat încrederea investitorilor şi a amplificat îngrijorările macroeconomice atât pentru investitorii în obligaţiuni, cât şi pentru cei în acţiuni.

Lichiditatea rămâne scăzută, iar piaţa încă nu beneficiază de vizibilitate - recunoaşterea internaţională şi gradul de conştientizare în rândul investitorilor sunt reduse.

De asemenea, evaluările au devenit mai puţin atractive, deoarece acţiunile nu mai sunt tranzacţionate la discount-urile semnificative din trecut.

Mai mult, absenţa IPO-urilor şi reducerea plăţilor de dividende comparativ cu cele din anul 2023, înseamnă că există mai puţine elemente care să atragă investitorii.

Reporter: Evaluările principalelor acţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti sunt mai reduse decât cele ale pieţelor din Europa de Vest şi chiar mai reduse faţă de cele din pieţe comparabile ale Europei de Est. Care credeţi că sunt motivele pentru care apare această diferenţă de evaluare?

Eglė Fredriksson: Deşi piaţa românească este adesea percepută ca fiind subevaluată, multiplii estimaţi pentru 2025 ne arată că nu este cu mult mai ieftină în comparaţie cu pieţe precum Polonia. Conform consensului Bloomberg, indicele polonez WIG20 este evaluat la 9,2x (n.r. din punctul de vedere al raportului Price to Earnings - Capitalizare/Profituri), în timp ce pentru indicele BET, multiplul corespunzător este de 13x.

În plus, există o diferenţă semnificativă între aşteptările privind creşterea profiturilor - analiştii prognozează o creştere de 28% a profiturilor pe acţiune (engl. earnings per share) pentru indicele WIG20, în timp ce pentru profiturile agregate ale indicelui BET se estimează un declin de 11%. Această diferenţă poate explica de ce investitorii consideră că evaluările pieţei româneşti nu sunt în prezent foarte atractive.

Reporter: Conform Federaţiei Europene a Burselor de Valori (FESE), Bursa de Valori Bucureşti este a doua ca mărime din Europa de Est, peste bursele din Ungaria şi Cehia, dar valoarea tranzacţiilor este semnificativ mai redusă (vezi nota). Care ar fi, în opinia dumneavoastră, motivele pentru care există această situaţie?

Eglė Fredriksson: Cred că România are potenţial datorită numeroaselor sale companii de talie medie, dar multe dintre acestea sunt încă prea mici pentru investitorii internaţionali care caută o lichiditate mai mare şi/sau multipli atractivi pentru a compensa lipsa de lichiditate.

În comparaţie, pieţe precum Ungaria sau Cehia, deşi nu sunt mari, au mai multe acţiuni blue-chip foarte lichide, care atrag investitori străini. Mulţi dintre aceştia ajung, în cele din urmă, să includă şi companii de talie medie în portofolii. Astfel de acţiuni blue-chip lichide nu sunt disponibile în prezent în România, în vreme ce evaluările principalelor componente ale indicelui sunt mai ridicate faţă de cele ale emitenţilor comparabili.

Reporter: După listarea Hidroelectrica, şansele ca piaţa românească de capital să devină emergentă în ierarhia MSCI au crescut. Cât de aproape credeţi că este piaţa din România de promovare?

Eglė Fredriksson: Piaţa de capital din România poate promova la statutul de emergentă MSCI, dar are nevoie de mai multe companii pentru a îndeplini confortabil criteriile agenţiei de rating, mai ales dacă ţinem cont de scăderea lichidităţii celorlalte companii de tip blue-chip.

Reporter: Ce credeţi că se poate face pentru dezvoltarea pieţei de capital din România?

Eglė Fredriksson: Pentru a continua dezvoltarea pieţei de capital din România, pot fi adoptate diverse măsuri. Creşterea numărului listărilor unor companii de dimensiuni semnificative şi majorarea free-float-urilor emitenţilor ar spori lichiditatea şi atractivitatea pieţei pentru investitorii internaţionali. În plus, organizarea unui număr mai mare de evenimente dedicate pieţei de capital, cum ar fi conferinţele pentru investitori, poate contribui la creşterea vizibilităţii României în rândul investitorilor globali. În cele din urmă, îmbunătăţirea stabilităţii politice şi macroeconomice ar oferi o fundaţie mai solidă pentru o creştere sustenabilă a pieţei.

Reporter: Climatul geopolitic actual este caracterizat de câteva aspecte: ascensiunea mişcărilor extremiste în Europa - ale cărei economii mai degrabă stagnează, creşteri de tarife ale administraţiei Trump ce se pot transforma în războaie comerciale, un conflict armat la graniţa Europei, etc. Cum vedeţi perspectivele macroeconomice ale Europei de Est în actuala configuraţie geopolitică?

Eglė Fredriksson: În pofida provocărilor geopolitice globale, Europa de Est continuă să demonstreze rezilienţă, având economii puternice susţinute de un consum sănătos şi industrii competitive. În plus, ţările care utilizează eficient fondurile UE şi investesc în infrastructură sunt bine poziţionate pentru a atrage investiţii suplimentare şi pentru a-şi consolida sectoarele bancare.

Un posibil acord de încetare a focului în Ucraina ar putea reduce semnificativ primele de risc şi crea noi oportunităţi, în special în ceea ce priveşte reconstrucţia Ucrainei. Deşi riscurile globale sunt în creştere, ne aşteptăm ca Europa de Est să înregistreze performanţe superioare atât în comparaţie cu pieţele europene în ansamblu, cât şi cu cele globale, pe termen lung.

Reporter: Vă mulţumesc!