Primele semne ale recesiunii globale?

Trăim, probabil, ultimele zile, săptămâni şi luni până la debutul recesiunii globale. O fi aceasta Marea Resetare despre care se vorbeşte în teoriile conspiraţiei sau în birourile închise, de ani de zile? Teoriile conspiraţioniste coboară în stradă, lumea o ia într-o direcţie necunoscută, iar noi vom încerca să navigăm pe valurile unui tzunami perpetuu, care ne poate afecta joburile, nivelul de trai, vacanţele şi modul în care facem achiziţii sau ne conservăm resursele.

Primul val al acestui reset pare a fi cel politic şi ideologic. La conducerea lumii au ajuns lideri cu personalităţi şi politici totalitare. Fiecare dintre aceşti lideri consideră că are cele mai bune cărţi şi vrea să câştige totul din negocieri, supralicitează, blufează şi ameninţă. Diplomaţia a fost abandonată demult, iar în locul ei s-a instaurat ideologia forţei, în care tot ce a fost înainte de instaurarea prezentului, trebuie rescris. Puterea nu mai stă în punctul de intersecţie al cererii cu oferta, ci în puterea militară şi financiară, în decizii unilaterale pentru a provoca reacţii. Principiile pe care lumea a funcţionat după al doilea Război Mondial au fost deja înlocuite, însă omenirea spectatoare încă mai speră ca piesa în desfăşurare să fie doar o glumă... "Hai, că am glumit cu taxele alea şi cu Zelenski!" Pare că aşteptăm asta din gura rotundă a lui Trump, nu?

• Vremea autocraţiilor prăbuşeşte bursele

Cum liderii lumii actuale construiesc autocraţii, nu mai este loc pentru piaţă liberă, diplomaţie şi pace. Trăim ca într-o oală sub presiune, aşteptând zilnic să vedem ce a zis Trump şi ce au răspuns Putin, Xi sau Musk. Reţelele de socializare au devenit principala portavoce a propagandei ruse şi americane. Orice adevăr a devenit contestabil, războaiele - justificabile, sferele de influenţă - necesare şi controlul resurselor - vital. Liderul Americii pare tot mai ataşat de teoria Lebensraum-ului. Teoria, dusă la extrem şi pusă în practică de nazişti în al doilea Război Mondial spune că popoarele, pentru a se dezvolta, au nevoie de un spaţiu vital, iar istoria omenirii este o luptă a statelor şi naţiunilor pentru a cuceri sau menţine spaţiul de care au nevoie. Planeta pare prea mică pentru atâtea "spaţii vitale", iar graniţele dintre ele sunt suprataxate, separate cu ziduri şi rachete.

Al doilea val al resetului pare a fi chiar recesiunea economiei globale şi globaliste. Taxele vamale americane pe oţelul şi aluminiul european au provocat o reacţie în oglindă a UE. Comisia Europeană a anunţat că va impune taxe de 25% pentru bunurile importate din America, în valoare de 26 de miliarde de euro, ca răspuns la tarifele impuse de SUA şi care au intrat ieri în vigoare. România este şi ea parte la acest caft pentru că exportă anual în SUA oţel şi aluminiu în valoare de 500 de milioane de dolari. Cu alte cuvinte, preţul pentru noile tarife este aproximat de comunitatea europeană la 26 de miliarde de dolari. Această sumă echivalează cu transmiterea în lanţ a unor preţuri mai mari pentru toate produsele finite rezultate din aluminiu şi oţel. Avioanele, maşinile, constructiile se vor scumpi şi vor atrage după ele preţuri mai mari la călătoriile cu avionul sau în zona imobiliarelor, ca să ne imaginăm consecinţele pe două dintre pieţele afectate.

• Pierderile Tesla pe bursă, mai costisitoare decât taxele puse de Trump

Cea mai mare economie a lumii s-a izolat şi pare că îşi încetineşte cu intenţie dezvoltarea, după ce şi-a taxat vecinii, a doua cea mai mare economie (China) şi partenerii strategici (Europa), într-un demers pe care, la început, pieţele nu l-au crezut posibil. Taxele către Mexic au fost amânate, iar cele puse Canadei au primit un răspuns din Ontario, care alimentează cu energie electrică trei state americane, printre care şi New Yorkul. Cum era de aşteptat, Trump a reacţionat violent la încercarea de intimidare a canadienilor prin taxarea cu 25% a energiei electrice livrată americanilor şi a ameninţat cu creşterea la 50% a tarifelor pe oţelul şi aluminiul canadian.

Luni, bursele americane au înregistrat cea mai amplă scădere de o zi din ultimii ani. Tesla, compania magnatului şi oficialului american Elon Musk, a marcat o pierdere de jumătate din capitalizarea pe bursă. Astfel, Tesla a ajuns de la o capitalizare de 1.540 de miliarde de dolari în luna decembrie, la 775 miliarde de dolari, luni 10 martie. În semn de susţinere şi testând emoţia pieţelor, preşedintele SUA l-a lăudat pe Elon Musk pe platforma sa, Truth Social, numindu-l "un american adevărat", şi a promis că o să cumpere o Tesla.

"Cei şapte magnifici" - porecla dată marilor companii din sectorul tehnologic de pe Wall Street, dintre care Tesla face parte, au înregistrat pierderi pe linie la începutul săptămânii: Alphabet (-4,22%), Amazon (-2,45%), Meta (-4,90%), Apple (-5,27%), Microsoft (-3,22%) şi Nvidia (-4,7%). În plus, Tesla vede efectele vânzărilor slabe pe mai multe pieţe. În China, de pildă, vânzările Tesla au scăzut cu 49% (cu doar 30 de mii de vehicule vândute în februarie), pe un fond de creştere cu 82% a vânzărilor de maşini electrice pe piaţa chineză.

• Europa se pregăteşte de impact

Mişcările burselor rămân singura oglindă pentru administraţia americană, chiar dacă Trump a dat vina pe "globalişti" pentru instabilitatea pieţelor, susţinând că SUA "îşi ia înapoi ceea ce i-a fost luat de-a lungul anilor". Pe de altă parte, perspectivele economice din Europa par să se îmbunătăţească, pe fondul creşterii investiţiilor în apărare şi reorientarea către pieţele europene, percepute de investitori drept sigure în actualul context global. Bursele asiatice au scăzut şi ele marţi, urmând domino-ul început peste ocean, însă scăderile au fost moderate, semn că pieţele suferă de aceeaşi confuzie care a cuprins toată planeta. Indicele Nikkei din Japonia scădea cu 3% la mijlocul zilei de marţi, iar indicii bursieri din China şi Hong-Kong aveau scăderi chiar mai mici.

Chiar dacă Europa pare că îşi menţine atuurile economice şi este curtată de China şi Turcia, are de înfruntat crize sociale majore şi trebuie să gestioneze un război de mai bine de trei ani. Europa înfruntă, în acelaşi timp, criza tarifelor americane, cea a imigranţilor, extremismul de dreapta, nevoia înarmării, politicile de mediu şi dependenţele energetice de gazul rusesc şi cel lichefiat american. În ciuda acestora, Europa devine singura insulă de pe Glob în care oamenii se mai amăgesc cu democraţia.

Al treilea val al tzunami-ului nu se vede în larg, dar pare că va fi mai mare decât primele două la un loc. Brace for impact!