Suma banilor spălaţi la nivel mondial prin sectorul bancar este estimată la 500 - 1.000 de miliarde de dolari anual, iar aproximativ jumătate din aceasta circulă prin băncile Statelor Unite, potrivit afirmaţiilor făcute de profesorul J.D. Agarwal, preşedintele Institutului de Finanţe al Indiei, în cadrul Congresului Ban-che-rilor din Asia-Pacific, desfăşurat la finele săptămînii trecute. În opinia domniei sale, spălarea de bani nu doar că destabili-zează o ţară din punct de vedere economic, dar o şi expune la acţiuni teroriste, ameninţîndu-i integritatea şi suveranitatea.
"Statele Unite sînt un centru al spălării banilor", a declarat Agarwal, atribuind această situaţie libertăţii exagerate de care beneficiază SUA. Profesorul Agarwal consideră că libertatea exagerată (cum ar fi şi cazul Elveţiei), paradisurile fiscale, dar şi controalele exagerate, cum sînt cele din Rusia, reprezintă factori care favorizează spălarea de bani în întreaga lume.
Infracţiunea mai sus amintită implică o serie de tranzacţii multiple, prin care se ascunde sursa din care au fost obţinuţi banii, astfel încît aceştia să poată fi folosiţi fără compromiterea celor care îi manipulează. J.D. Agarwal subliniază că transferurile electronice de bani, în care băncile sînt direct implicate, facilitează spălarea banilor.
Potrivit lui J.D. Agarwal, o luptă eficientă cu spălarea banilor presupune o cooperare internaţională între autorităţile judiciare şi cele de reglementare, în identificarea surselor activităţilor, respectiv a fondurilor ilicite.
Menţionăm că, în perioada 2000-2001, în România au fost spălaţi 1,7 miliarde de euro (un miliard în 2000 şi 700 milioane în 2001), potrivit datelor Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB). În perioada respectivă, au fost identificate peste 1.800 de persoane care au spălat bani în ţara noastră. ONPCSB arată că modalitatea cea mai des întîlnită de spălare a banilor este utilizarea "firmelor fantomă", de regulă prin asocierea cetăţenilor români cu cetăţeni arabi, iar banii spălaţi în România provin, în general, din rambursări ilegale de TVA, acte de corupţie, fraudarea sis-temului financiar-bancar, trafic de droguri şi de maşini.
Se pare, însă, că sumele spălate în România nu mai sînt atît de mari, Ionel Blănculescu - ministrul Autorităţii Naţionale pentru Control, afirmînd, recent, că banii spălaţi în ţara noastră însumează aproximativ 600 milioane de euro pe an.
• Tranzacţii suspecte de spălare de bani pe piaţa noastră de capital
Tentativele de spălare de bani pe piaţa de capital s-au dublat anul trecut faţă de 2002. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare ne-a informat că a sesizat Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor pentru fiecare astfel de tentative. CNVM trebuie să raporteze toate tranzacţiile realizate pe piaţa de capital în valoare mai mare de 10.000 de euro care sînt suspecte de spălare de bani. Potrivit reprezentanţilor CNVM, oficiul însărcinat cu anchetarea acestor cazuri nu are obligaţia să informeze Comisia asupra rezultatelor obţinute în urma cercetărilor. Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor a mai primit anul trecut sesizări de la Ministerul Finanţelor, BNR, Garda Financiară, Autoritatea Naţională a Vămilor şi Ministerul Administraţiei şi Internelor. (I.Z.)