Modelul bancar promovat timp de peste 30 de ani de conglomeratele financiare formate prin fuziuni transfrontaliere intră în contradicţie cu situaţia post-criză a reglementărilor naţionale mai stricte, conform unei analize Bloomberg, care arată că băncile îşi restrâng acum operaţiunile internaţionale în vederea adaptării la noile realităţi.
Săptămâna trecută, Daniel K. Tarullo, guvernator al Federal Reserve (Fed - banca centrală americană), responsabil cu supravegherea bancară, a anunţat un plan prin care băncile străine cu operaţiuni în SUA să fie supuse aceloraşi reguli privind capitalul şi lichidităţile ca şi băncile autohtone. Ar putea fi vizate băncile "Barclays" Plc (Marea Britanie), "Credit Suisse Group" AG (Elveţia) şi "Deutsche Bank" AG (Germania).
La rândul lor, Marea Britanie şi Elveţia au propus reguli bancare care să protejeze interesele naţionale.
Autorităţile de reglementare vor să reducă riscurile evidenţiate de criza financiară, după ce bănci precum "Citigroup" Inc. din SUA, "Royal Bank of Scotland Group" Plc din Marea Britanie şi UBS AG din Elveţia au primit sprijin financiar de la stat. Obligarea băncilor să aloce capital şi lichidităţi tuturor subsidiarelor şi nu doar companiei-mamă ar putea submina logica structurii lor multinaţionale, notează Bloomberg.
Potrivit studiului, UBS, "Citigroup" şi RBS se numără printre băncile care renunţă la strategia de expansiune globală din ultimele decenii. În octombrie, UBS a anunţat că intenţionează să desfiinţeze 10.000 de locuri de muncă şi să renunţe la cea mai mare parte a tranzacţiilor cu venituri fixe. Totodată, "Citigroup" şi "Bank of America", băncile americane care au primit cel mai mare sprijin de stat în timpul crizei financiare, au vândut divizii din străinătate, iar RBS, bancă deţinută de statul britanic, renunţă la anumite activităţi, precum cele de consultanţă pentru fuziuni.