"Băncile trebuie să înveţe să comunice, întrucât clientul este cloşca cu puii"

• (Interviu cu Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul BNR)

• "Soluţia pentru salvarea băncilor nu este bail-in-ul"

• "Cred că, la şase luni, va fi profit în sistemul bancar"

• "Începe să mă îngrijoreze solvabilitatea mare a băncilor, acest lucru înseamnă lipsă de profitabilitate"

• "Primesc o mulţime de telefoane din străinătate legate de percepţia de risc pe procesele legislative"

Soluţia pentru salvarea băncilor aflate într-o situaţie dificlă nu este bail-in-ul (măsură pentru capitalizarea băncilor cu probleme, ce presupune inclusiv confiscarea depozitelor negarantate), este de părere Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul BNR, care opinează că, mai degrabă, este nevoie ca sistemul bancar să acţioneze "proactiv".

Domnia sa a reiterat, în cadrul unui interviu, că solvabilitatea băncilor noastre este extrem de mare (media fiind de 17%), precizând: "Începe să mă îngrijoreze solvabilitatea mare a băncilor, pentru că acest lucru înseamnă lipsă de profitabilitate".

Nicolae Cinteză consideră că, la jumătatea anului, instituţiile financiare din ţara noastră vor înregistra profit, după mai mulţi ani consecutivi de pierderi.

Printre altele, şeful supravegherii de la BNR a atras atenţia şi asupra modului în care se face legislaţia în ţara noastră, menţionând că primeşte "o mulţime de telefoane din străinătate legate de percepţia de risc pe procesele legislative".

Reporter:Cum a decurs activitatea băncilor noastre cu capital elen, în ultima perioadă, în contextul crizei din Grecia?

Nicolae Cinteză: Cele patru subsidiare ale băncilor greceşti au fost puse în situaţia să lucreze între ele, pentru că celelalte bănci din piaţă nu au dorit să colaboreze cu acestea. A trebuit să facem noi managementul lichidităţii între băncile cu capital grecesc. Acestea aveau nevoie de lei, iar celelalte refuzau să le schimbe valuta. Subsidiarele elene aveau valută, iar celelalte bănci cereau garanţii. Pentru ce le trebuia garanţii?

Împreună cu cele patru bănci cu capital grecesc - unele aveau exces de lichiditate, altele erau oarecum la normalitate - am direcţionat excesul de lichiditate de la una la alta şi a mers perfect. Am fost felicitaţi de oficialii de la EBA (n.r. Autoritatea Bancară Europeană) pentru cum am administrat această criză.

Reporter:Săptămâna trecută, acţiunile băncilor greceşti au scăzut trei zile la rând. Cum s-ar putea reflecta această evoluţie pe piaţa noastră?

Nicolae Cinteză: Faptul că scad acţiunile este problema băncilor din Grecia, a căror valoare se reduce. Pentru noi, nu are nicio importanţă.

Reporter:Ca urmare a controlului pe capital, grecii nu pot retrage decât 420 de euro pe săptămână. În ce măsură îşi pot plăti ratele la credite?

Nicolae Cinteză: Controlul capitalului se referă doar la cash, viramentele bancare în interiorul Greciei sunt permise.

Reporter:La noi, deponenţii au retras 600 de milioane de euro din băncile cu capital grecesc, cei mai mulţi deponenţi care au făcut acest lucru fiind persoane juridice. Aceşti bani au fost scoşi din ţară sau au fost transferaţi către alte bănci de la noi?

Nicolae Cinteză: Au fost transferaţi în alte bănci româneşti, nu au plecat din sistemul nostru bancar.

Reporter:Credeţi că oamenii vor începe să-şi retragă bani şi din depozitele constituite la alte bănci decât cele cu capital elen de teama bail-in-ului?

Nicolae Cinteză: Această măsură apare doar în cazul în care banca are o situaţie proastă şi trebuie să intre în rezoluţie, iar noi nu avem nicio bancă în această situaţie.

Reporter:Dar teama poate exista...

Nicolae Cinteză: Şi dacă deponentul pleacă de la o bancă şi se duce cu banii la alta, ce rezolvă? Probabilitatea să se întâmple acelaşi lucru şi la cealaltă bancă este aceeaşi.

Problema este că depozitele companiilor nu sunt garantate nicăieri în lume. Cu excepţia IMM-urilor, nicio firmă nu are depozitele garantate.

De ce credeţi că acum doi ani am zis că, dacă se aplică vreo măsură de rezoluţie, trebuie rezolvată problema tuturor deponenţilor băncilor? Pentru că noi salvăm persoanele fizice, dar rămân companiile, care, din cauza faptului că banca a intrat în rezoluţie, dau şi ele faliment şi se crează probleme sociale, rămân oamenii fără locuri de muncă, nu-şi mai pot plăti ratele la credit etc. De aceea, soluţia pentru salvarea băncilor nu este bail-in-ul. Soluţia este să nu se ajungă acolo. Să acţionăm proctiv.

Reporter:Concret, ce înseamnă "să acţionăm proactiv"?

Nicolae Cinteză: Să luăm măsuri de genul celor pe care le-am luat pentru menţinerea indicatorilor care reflectă stabilitatea băncii la un nivel confortabil. De aceea avem acum un sistem atât de stabil. La noi nu a fost nevoie să se folosească bani de la stat ca să salvăm bănci. Deja începe să mă îngrijoreze solvabilitatea mare a băncilor, pentru că acest lucru înseamnă lipsă de profitabilitate.

Reporter:La ce bun că banca are solvabilitate mare dacă, într-un moment de panică, nu rezistă?

Nicolae Cinteză: Solvabilitate înseamnă calitatea activelor, mai ales a creditelor, înseamnă capacitatea băncii să-şi onoreze, în timp, obligaţiile. Cu alte cuvinte, banca are credite de calitate foarte bună, doar că ele sunt încasate la scadenţă.

La noi, clientul îşi poate retrage banii oricând, nu are nicio restricţie, niciun comision de retragere, iar băncile nu ţin banii din depozite în tezaur, îi dau în credite. La panică, lumea vine să-şi ia banii. De unde? În aceste cazuri apare criza de lichiditate, dar dacă se prelungeşte se transformă în problemă de solvabilitate, pentru că debitorii încep să nu-şi mai plătească ratele la credite.

Noi (n.r. BNR), în calitatea pe care o avem, suntem oricând dispuşi să susţinem băncile din România în caz de nevoie, pentru faptul că sunt solvabile.

Reporter:Sunt anunţate mişcări de genul achiziţiilor sau fuziunilor în urma cărora să se întărească unele bănci?

Nicolae Cinteză: Vor fi câteva fuziuni în piaţă. Cel puţin hotărârile vor fi luate în acest an. Fuziunile ar urma să aibă loc între băncile noastre, fiind vizate şi subsidiarele greceşti. În momentul de faţă există o gândire în acest sens. Dacă se va materializa sau nu, vom vedea.

Nu este nevoie de întărire a băncilor, pentru că acestea, repet, au o solvabilitate extraordinar de mare, media fiind de 17%. Problema nu este de solvabilitate, problema este de lichiditate în momente din acestea de panică.

Reporter:În ce stadiu este achiziţia băncii Carpatica?

Nicolae Cinteză: La Carpatica este semnată exclusivitate cu Fondul J.C. Flowers. Se aşteaptă să treacă unele termene prevăzute de lege şi tranzacţia se va încheia la finalizarea termenelor respective. Este o investiţie foarte bună, pentru că vorbim despre unul dintre cele mai puternice fonduri de investiţii din SUA.

Reporter:Ce părere aveţi despre proiectul de lege care se află în lucru la Ministerul Finanţelor Publice şi care prevede conversia cu discount a creditelor în CHF, cu garanţie din partea statului?

Nicolae Cinteză: Nu ştiu cine va suporta acest discount. De altfel, se practică, acum, conversii cu reducere. Piraeus Bank are, din 2009, astfel de conversii, iar Bancpost a făcut oferte de acest gen. La fel şi alte bănci, dar în toate situaţiile discounturile au fost aprobate de acţionari.

Reporter:Consumatorii au solicitat extinderea acestei potenţiale legi şi asupra creditelor externalizate. Este posibil acest lucru?

Nicolae Cinteză: Când o bancă vinde contractul, este cesiune de creanţă, vinde dreptul ei viitor asupra acelui contract. O reglementare nu poate fi aplicată şi creditelor externalizate. Consumatorii pot cere orice, dar la ce foloseşte o lege criticată peste tot în afara ţării? Este periculoasă, suntem priviţi cu mare teamă din afară. Şi este păcat, pentru că există interes din partea investitorilor externi pentru băncile din România - sunt interesaţi să cumpere, să investească la noi, să finanţeze, să ofere bani, dar când aud de modul în care se fac legile la noi, nu se mai uită.

Reporter:Recent, ANPC a câştigat, pe fond, primul proces colectiv împotriva unei bănci, respectiv OTP Bank. Având în vedere faptul că FMI avertiza asupra câştigării în instanţă a unor astfel de procese, consideraţi că succesul ANPC poate reprezenta un risc sistemic, în condiţiile în care instituţia are 33 de astfel de procese pe rol, îndreptate împotriva unui număr de 11 bănci?

Nicolae Cinteză: În cazul ANPC contra OTP Bank, este vorba despre o clauză care îi dădea băncii dreptul la modificare unilaterală a dobânzii. Este o clauză abuzivă, doar că nu va avea efecte, pentru că nu a fost exercitată niciodată de bancă.

Aici, există mari nemulţumiri care vin din partea sistemului bancar. Aceste procese se fac în baza Legii 193, care se doreşte a fi o transpunere a Directivei 93. După ce a fost amânată de vreo două ori, în octombrie 2013 a intrat în vigoare. Modul în care a fost modificată a fost extrem de ciudat - au fost introduse două articole de lege într-un pachet legislativ în care au fost modificate 6-7 legi. Dacă luăm de bun Tratatul de aderare, o astfel de lege trebuia să aibă avizul Băncii Centrale Europene (BCE).

Oricine din sistemul bancar românesc, în momentul de faţă, poate sesiza BCE şi acest lucru se va şi întâmpla. Deja, o instituţie de credit a solicitat să se constate dacă această lege este constituţională, pentru că afectează averea băncilor.

Legea nu are aviz de la noi. În perioada aceea de amânări, am comunicat MFP, Guvernului, Ministerului Justiţiei că afectează stabilitatea sistemului bancar. În primul rând că Directiva Europeană se aplică la contractele de credit încheiate la un an şi jumătate de la apariţia ei, iar Legea 193 se aplică şi contractelor în curs de derulare, ceea ce nu este corect. Este aceaşi neregulă ca la Ordonanţa 50, care s-a aplicat contractelor în curs de derulare timp de şase luni. Domnul Cerbulescu (n.r. Constantin Cerbulescu, fostul preledinte al ANPC) a oferit soluţii băncilor, iar după şase luni s-a dat o ordonanţă care corectează vechea Ordonanţă 50 şi o aliniază cu directiva 48. Doar că, acum, odată cu modificarea legii 93, actuala conducere a ANPC spune că nu recunoaşte soluţia dată atunci de ANPC. De ce? Este adresă semnată de ANPC, în baza căreia băncile şi-au aliniat contractele, iar acum ANPC le dă în judecată pe procese colective, reclamând modificările făcute de bănci în baza scrisorii ANPC.

Primesc o mulţime de telefoane din străinătate legate de percepţia de risc pe procesele legislative. Când mă duc la boardul EBA, sunt întrebat despre reglementările din România. Există o îngrijorare mare a băncilor mamă faţă de modul în care facem noi legislaţia. La colegiile de supraveghere unde mergem se discută problema acestor iniţiative din ţara noastră. Este inadmisibil ca o instituţie care reprezintă Guvernul României să vină după doi ani de zile şi să spună că nu-şi recunoaşte propria scrisoare!

Reporter:Referitor la evoluţia creditelor neperformante (NPL) ce ne puteţi spune?

Nicolae Cinteză: Evoluţia NPL-urilor este bună, neperformantele scad. Se menţine gradul de acoperire cu provizioane la 70%, care este extraordinar de bun. Cred că, la şase luni, va fi profit în sistemul bancar.

Reporter:În ultima vreme a fost ridicată problema "creditului cu buletinul", ca urmare a noilor produse apărute în piaţa financiară, de tipul "credit la un act distanţă". Într-o altă ocazie, ne-aţi spus că nu este acelaşi lucru, pentru că acum băncile pot consulta fişierele ANAF, cu acordul clientului. Care sunt avantajele?

Nicolae Cinteză: Este diferenţă mare între "creditul cu buletinul" de acum câţiva ani şi noul produs. Acum, băncile au acces la informaţiile fiscale ale celui care solicită împrumutul. De asemenea, se elimină posibilitatea prezentării de adeverinţe false sau cu un nivel nereal al salariului. Băncile au posibilitatea să analizeze caracterul de continuitate a veniturilor debitorului, produsul fiind acordat cu prioritate celor care încasează salariile în conturile băncii respective. În acest fel, din analiza operaţiunilor efectuate în contul debitorului pe perioada anterioară, banca poate căpăta informaţii privind capacitatea de plată a acestuia.

Reporter:Oamenii încă nu şi-au recăpătat încrederea în sistemul bancar. Ce mesaj le transmiteţi băncilor, referitor la relaţia pe care o au cu clienţii?

Nicolae Cinteză: Încă de acum trei ani am spus că cel mai important activ al băncilor este clientul. Băncile trebuie să înveţe să comunice cu clienţii lor, întrucât clientul este cloşca cu puii.

Reporter:Mulţumesc!

Opinia Cititorului ( 40 )

1. Problema nu este comunicarea
(mesaj trimis de eu în data de 10.08.2015, 07:01)
Sistemul bancar romanesc este unul abuziv si ineficient iar problema principala nu este comunicarea. Sistemul bancar trebuie in primul rand decuplat de la finantarea statului si indreptat inspre industrie. Nici un copil nu accepta a fi intarcat cu usurinta, nici sistemul bancar nu va accepta sa fie intarcat de bani castigati usor si fara riscuri. Personalul bancar a fost deprofesionalizat, trebuie reprofesionalizat din nou. Nu mai exista analisti de credit ci niste fatuci alese dupa lungimea picioarelor. A tine un sistem bancar strain si ineficient in viata cu masuri legislative artificiale este ceva impotriva intereselor romaniei, impotriva cetatenilor romani si pe deasupra pagubos. In ultimii 10-15 ani s-au implementat tot felul de metode de a scoate bani din tara asta astfel ca dezindustrializarea, saracirea si pauperizarea sunt niste consecinte absolut normale. Sub pretextul luptei cu evaziunea fiscala, au intituit obligatia de a se plati sume mari doar prin banca. Masura nu are nimic comun cu evaziune fiscala ci creeaza un monopol artifical bancilor care imediat au redus depozitele la dobanzi pentru ca nu mai sunt nevoiti sa atraga clienti, au facut profit mai mare si au scos mai multi bani din tara. Bineanteles ca cei care au impus masura legislativa au stiut de la bun inceput si au urmarit acest rezultat indiferent ce au predicat public.
1. 1.1.  continuare (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de eu în data de 10.08.2015, 07:07)
  Cum pastele ma-sii a gandit animalul care a gandit ca eu sa fiu obligat prin lege ca firma sa tin toti banii in banca (pe depozite sub 1% pe an), dar depozitele nu sunt garantate?. Unde pastele ma-sii se mai intampla asta?. Porcul asta de Cinteza ia o groaza de bani pe luna din banii mei, probabil ca si-a bagat tot neamul in banci sau le-a inlesnit credite asa ca este indreptatit in calitatea lui de profitor sa sustina masuri oricat de ticaloase. Lumea vorbeste mai mult de pagubitii din imprumuturi dar sunt si pagubit din depozite. Asa vor dobitocii de la BNR sa se acumuleze capital autohton? Lasandu-l la bunul plac al unor banci austriece?
  1.2.  combati brutal. Imi placi (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de Virgil Bestea în data de 10.08.2015, 07:54)
  Veni vorba ca nu au avut nevoie de ajutor de stat. Ce zici de miliardul returnat bancilor la sedinta BNR din 30 martie 2009
  1.3.  Acela nu a fost ajutor de stat (răspuns la opinia nr. 1.2)
  (mesaj trimis de Cristi C în data de 10.08.2015, 14:07)
  Ședința a fost în 31 mar 2009 când s-a redus RMO la pasivele în valută cu scadența peste 2 ani, de la 40% la 0. Și a rămas așa de atunci.
  
  Știi că la acel moment, BNR plătea cam 2.9% (zice Isărescu) dobândă pentru acele depozite (de cam 500-800 milioane €) făcute de bănci la BNR.
  
  Și știi că argumentul a fost să împingă băncile să se finanțeze pe termen mai lung.
  
  Asta nu sună a ajutor de stat ... ești rău intenționat.
  1.4.  Dar unde să îți ții banii (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de Cristi C în data de 10.08.2015, 14:12)
  Știi, desigur, că nici căsuțele de valori nu sunt sigure. Nu mă refer la faptul că unii securiști furau din căsuțele de valori ale băncilor românești (probabil bani negri). Ci că, după cum a fost exemplificat în cazul Greciei, căsuțele de valori fac parte din măsurile de control al capitalului. Când treaba devine foarte rea, nu mai ai acces nici măcar la căsuțele de valori. Salteaua?
  1.5.  aveti dreptate data este 31 martie (răspuns la opinia nr. 1.3)
  (mesaj trimis de Virgil Bestea în data de 10.08.2015, 14:34)
  Sa le scazi Insa la Zero du da nu pomenesti in raportul financiar anual motivul strategic Este totusi un pic brutal. A fost bestial momentul in Care domnul Isarescu a spus ca daca am fi INTELEPTI nu le-am considera rezerve. Statul nu a trebuit apoi sa ia bani de la FMI?Se poate demonstra juridic faptul ca a fost ajutor de stat.A spus cu vocea domniei Sale ca micsorarea trebuie facuta gradual. Insa atunci s-ar fi observat in rapoartele lunare pe anul 2009. Verifica si bei observa ca aceasta micsorare nu Este prezentata tabelar. BCR cota piata 20% echivalent marire Capital 200 milioane. No State Aid ,of course
  1.6.  nuanta (răspuns la opinia nr. 1.4)
  (mesaj trimis de eu în data de 10.08.2015, 17:07)
  Ticalosie mi se pare cand statul OBLIGA firma sa tina banii intr-un depozit negarantat. Salteaua este o optiune teoretica, ma deranjeaza existenta acestor derbedei care se mint ca lumea nu observa ce fac. Ma deranjeaza aceasta aristocratie de desculti scoliti la partid care demonstreaza ca tot ce zboara se mananca. Sunt zeci de mici decizii si ajustari care au dus la pervertirea sistemului bancar, masuri care (utopic spus) ar trebui anulate. In perioada in care suntem obligati sa facem platile prin banca, banca mea nu imi mai plateste dobanda pe contul la vedere (zero barat in loc de zero punct ceva) imi schimba regulile pentru a percepe niste comisioane unde nu erau si cand caut o alta banca sa ma mut constat ca toate sunt la fel. Despre derbedei era vorba nu despre bani. Stii ca la declaratiile de avere BNR sunt peste 50 de directori?
2. nuanta
(mesaj trimis de Dan Coe în data de 10.08.2015, 09:11)
Nu closca cu pui ci vaca de muls nea Nicule!
Bursa e la un moment aniversar si cred ca un limbaj un pic mai decent ar fi binevenit. Pana la urma putem sa-i injuram si fara sa folosim injuraturi...
1. 2.1. Una e una, alta e alta (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de eu în data de 10.08.2015, 09:43)
  Aniversarea ziarului Bursa nu are nimic comun cu cuvintele adresare lui Cinteza sau in rem "porcului care...". Sigur ca nu este vorba de un anume porc ci de o gasca de drebedei care dupa ce fac cate o magarie mai umplu o sala unde tin o conferinta dupa care isi acorda niste medalii diplome si speech-uri de apreciere a inaltei performante dobandite. Cuvintele abrupte sunt menite sa ii aduca cu picioarele mai aproape de pamant pentru ca pe bani publici si-au creeat o lume in care plutesc si pe care noi astia de la care fura banii o maculam cu grosolania noastra. Stiu ce vorbesc si am totusi masura cuvintelor. Pot spune ca am masurat cu grije ce am spus si ceea ce tu consideri injuraturi nu sunt nici pe departe ceea ce merita acesti indivizi.
  2.2. spune ca domnu Iohannis (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de Virgil Bestea în data de 10.08.2015, 10:25)
  SCHWEIN GEHABT
  adica pana acum a avut noroc so nu au fost intrebati pentru eliberarea miliardului pentru RMO din 30 martie 2009. Este asa de simpatic ca vorbesc in raportul anual de strategia iulie 2009 iunie 2010:-) Bineinteles Este doar o opinie personala a unui alt imbecil.Referirea la aniversare Este buna in contextul in care ave. nevoie de un Batman. Pe taramuri mioritice el se numeste The Maker , cunoscut so drept Make.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.08.2015, 10:31)
Uitati-va doar ce perspectiva stramba are asupra proiectului de conversie (in contextul celor din Ungaria, Polonia, urmand Croatia, evident dictatoriale si electorale, noi fiind buricul democratiei si liberalismului), clauzei de dobanda a OTP (dovedita drept abuziva in instanta), cesionarii ilegale a creditelor performante (portofolii intregi, inca din primul an), aplicarii OUG50/2010 care a transformat dobanzile in marje fixe. Nu avem ce astepta de la acesti bugetari de lux din BNR, de o incompetenta sfidatoare. Sa nu fie la mijloc anumit interese obscure, cu caracter penal?! Cui mai foloseste, daca se demonstreaza peste, sa zicem, zece ani?
4. Politica bancii = cum vrea muschiul bancii
(mesaj trimis de George Stirbulescu în data de 10.08.2015, 10:53)
Imi permit sa contrazic afirmatia dlui Cinteza: Nicolae Cinteză:" În cazul ANPC contra OTP Bank, este vorba despre o clauză care îi dădea băncii dreptul la modificare unilaterală a dobânzii. Este o clauză abuzivă, doar că nu va avea efecte, pentru că nu a fost exercitată niciodată de bancă."... Banca OTP a folosit la greu aceasta clauza in sensul ca a crescut disproportionat dobanda in 2008 atuci cand Libor-ul a crescut un pic si a uitat sa scada dobanda atunci cand Libor-ul a scazut masiv... DE CE ??? DIN CAUZA POLITICII BANCII
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.08.2015, 12:58)
domnule Cinteza, mai ca imi vine sa plang ca dumneavoastra din cauza bietelor banci chinuite de consumatorii astia care pot cere orice! atata rautate pe ei! si bietiii investitorii ingrijorati din afara care se uita cu teama si va suna sa se intereseze! atata nedreptate din partea consumatorilor! ce oameni rai :(
1. 5.1. creditat in CHF (răspuns la opinia nr. 5)
  (mesaj trimis de creditat în data de 12.08.2015, 07:57)
  Dar, cetatenii romani creditati in CHF nu-l suna pe nea' Cinteza? Doar investitorii (bancheri nesimtiti si fara scrupule) din strainatate? Acei investitori au / isi permit in tarile lor abuzurile care le fac in Romania sub atenta supraveghere a BNR? Romania e vaca lor de muls. NE LIPSIM DE EI!
  Lui nea' Cinteza ii scriu din 2009 despre abuzurile Piraeus Bank si de fiecare data iti raspunde elegant ca BNR nu se implica in creditele de consum, evitand sa ia masuri cu privire la abuzurile semnalate. Ce supravegheaza ei? Bunul profit al bancilor si ruina noastra! Da, asta urmaresc! RUSINE BNR!!!
6. fără titlu
(mesaj trimis de Vanatorul în data de 10.08.2015, 13:13)
De ce nu introduceti lege prin care marjele bancilor "pui" sa nu poata fi mai mari decat ale bancilor mama?
1. 6.1.  un pic altfel (răspuns la opinia nr. 6)
  (mesaj trimis de eu în data de 10.08.2015, 14:07)
  Daca aceleasi reguli se aplica si mamei si fiicei, dobanzile ar trebui sa fie aceleasi. Trebuie creeate aceleasi con ditii pentru banci pentru ca acestea sa se comporte la fel.
  6.2.  Aici cred că este simplu de răspuns (răspuns la opinia nr. 6)
  (mesaj trimis de Cristi C în data de 10.08.2015, 14:18)
  Pentru că tu nu ai istoricul de credit al nemților sau austriecilor. Sorry, mate. Noi, ca societate, nu avem pe ce ne baza când vrem să cerem aceleași rate de dobânzi la credite ca în Austria. Știu, eu m-aș considera la fel de bun platnic și prosper ca un neamț. Dar mă uit în jur și nu îmi place ce văd (și deci nici riscul de creditare nu poate fi la fel de mic). Și știu că ei, românii, mă trag în jos. Asta este.... nu poți avea doar avantaje fiind din România.
  6.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 10.08.2015, 14:48)
  Cristi C, te chinuie foarte tare ca te-ai nascut roman :(. mare pacat, ai fi putut fi cineva in alta tara, nu? sa facem o cheta sa emigrezi?
  6.4.  Cheta, frauda și România în lume (răspuns la opinia nr. 6.3)
  (mesaj trimis de Cristi C în data de 10.08.2015, 15:35)
  Da, te rog. Hai să pornim cheta. Nu m-ar deranja o donație, ceva.
  
  Greșești, nu mă chinuie că m-am născut român (când mi-am pus problema așa, m-am gândit că aș fi putut să mă nasc somalez, nord-coreean, afgan, ucrainian). Mi se pare nedrept că mulți dintre români s-au născut români... ei ar fi trebuit să fie somalezi, afgani, palestinieni, etc.
  
  Îți fac un cadou din partea mea (ca să aibă spor cheta). ARB a publicat în 2014 un studiu privind disciplina financiară în economie. Se poate găsi așa:
  
  18 iul 2014, "O firma din 7 este in insolventa – only in Romanian"
  
  "Aproximativ 73% dintre cererile companiilor care au solicitat credite de la instituțiile de credit s-au finalizat cu succes pentru firme. Tabloul general trebuie completat cu un element îngrijorător: dacă în urmă cu patru ani o companie din 30 era în insolvență, în prezent 1 din 7 firme este în insolvență."
  
  Apoi să ne uităm la Germania. Are aprox 2.18 milioane de firme SME și mari. Și 26120 de firme în insolvență în 2013. Deci un raport de
  
  Într-un raport al insolvențelor din Europa de pe businesscreditreports, se spune:
  " Especially for SME exporters with no manufacturing sites or sales bases of their own outside Germany's borders, awareness of the
  risks involved in cooperating with companies in other European countries is of crucial importance."
  
  Germania: 26120 din 2.18 mil, deci 1.2%
  Franța: 60700 firme din 2.48 milioane, deci 2.4%
  Belgia: 11700 din 512 de mii, deci 2.2%
  
  Cum se face că la noi raportul este de 14%? Ce spune asta despre comportamentul economic al românilor? Sunt țepari sau doar nepricepuți în afaceri?
  6.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 10.08.2015, 15:42)
  si comportamentul bancilor de la noi in raport cu clientii? este pe aceleasi baza ca in Germania, Austria, Italia?
  nivelul NPL-urilor acestora arata ca sunt tepare sau doar nepricepute in afaceri?
  6.6.  Ambele (răspuns la opinia nr. 6.5)
  (mesaj trimis de Cristi C în data de 10.08.2015, 16:24)
  Unele bănci chiar au fost țepare în cazul creditelor în CHF (OTP, de exemplu). Altele au avut personal nepriceput în evaluarea riscului sau au preferat bonusul pentru îndeplinirea planului de creditare.
  6.7.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.2)
  (mesaj trimis de Vanat în data de 10.08.2015, 16:58)
  Scuze, dar de ce nu am avea aceleasi drepturi ca si ceilalti europeni, inclusiv dreptul de a nu fi tepuiti? In alta ordine de idei, spui ca riscul de creditare la noi este mai mare ca la ei, asa ca il diminuam marind marja si implicit dobanda? Scuze, dar imi scapa logica aici - ajutam rtomanul sa devina bun platnic punandu-i in carca o rata mai mare, la venituri mai mici decat ale neamtului - adica ii dam boului mai mic sa traga caruta mai grea pentru a fi siguri ca devine "rau platnic"si astfel putem sa justificam "incarcatura" ce i-a fost pusa in carca sub pretextul de rau platnic. Romanul nu este rau platnic ci este fortat sa devina rau platnic. Eu vad rezilvarea problemei exact invers - ii dam romanului marje mai mici ca sa isi permita creditul si mai ales plata ratelor iar in felul asta ambele parti sunt multumite - banca are clienti solvabili (bun platnici) iar clientii au credite suportabile. Din pacate bancile s-au calicit cu mult peste limitele bunului simt, sub atenta supraveghere a BNR-ului si si-au sufocat clientii pe care tu ii numesti rau platinici. La cat au dus in carca (si inca mai duc multi dintre ei) i-as numi eroi si cu siguranta sunt mai buni platnici decat nemtii in aceleasi conditii (cati nemti ar rezista sa dea bancii aproape tot venitul lor ani de zile la rand)?! Marje egale nu inseamna "avantaje fiind in Romania" ci doar egalitate cu "fratii" europeni si protectie impotriva escrocilor (pentru ei suntem "frati" europeni doar ca piata de desfacere pentru rpodusele lor, unele foarte toxice cum ar fi creditele cu marje nesimtite, iar datoria organelor de supraveghere autohtone este sa ne protejeze de acele produse care sunt toxice - din pacate BNR-ul nu a facut-o pe segmentul de care raspunde)
  6.8.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.4)
  (mesaj trimis de Vanatorul în data de 10.08.2015, 17:09)
  Ai uitat sa precizezi la ce dobanzi se finanteaza firmele germane, daca sunt obligate sa cotizeze la partide, la organele de control, la cele administrative etc, daca sunt sprijinite de stat in vreun fel (sau jumulite de stat, cum este cazul la noi). Cate taxe au de platit firmele germane? Cum este transportul rutier si feroviar la nemti si cum este la noi (ce costuri orare/uzura/piese de schimb etc sunt la ei si ce costuri sunt la noi). Ce conducatori au ei si ce conducatori avem noi? Nu poti compara flora din desert cu cea din sere si sa blamezi florile din desert ca nu sunt atat de multe si frumoase precun cele din sera. Conditiile de mediu sunt diferite iar florile nu au nicio vina pentru asta.
  6.9.  instoricul nu conteaza deloc (răspuns la opinia nr. 6.2)
  (mesaj trimis de eu în data de 10.08.2015, 18:13)
  in 2008 ma pregatam sa cert un neamt ca si-a cumparat un apartament scump pe credit pe 20 de ani pana in momentul in care mi-a spus dobanda de 1,2% in EUR... Era un neamt tanar care nu avea nici un credit history. Asta se invoca doar pentru emigranti.
  6.10.  România vs Vestul (răspuns la opinia nr. 6.8)
  (mesaj trimis de Cristi C în data de 10.08.2015, 18:27)
  Aveți amândoi (6.7, 6.8) dreptate. Dar mita, ineficiența nu este dată tot de români (cei care ar fi trebuit să se nască afgani)? Ceea ce spuneam eu mai devreme... că nu au venit nemții să ne saboteze sistemul. Este al nostru.
  
  Vanat, ai dreptate în privința dobânzilor și relația NPL. Dar situația din România în 2013 era următoarea:
  - inflația 2012, 4.5-4.9%, început de 2013 5-6%
  - media dobânzilor la creditele IMM în lei 9%, scăzând la final de 2013 spre 7%
  - media dobânzilor la creditele IMM în € 5%
  - media dobânzilor la creditele IMM în Germania 3%
  
  Sincer să fiu, 2% diferență nu mi se pare prea mult (date fiind ineficiența și indisciplina financiară de care vorbeam mai sus, comparativ cu Vestul). Iar 4-5% peste rata inflației în lei, mi se pare o dobândă bună pentru un agent economic.
  6.11.  Salut (răspuns la opinia nr. 6.4)
  (mesaj trimis de Sorin în data de 14.08.2015, 12:25)
  Este foarte bine ce spui Cristi! Felicitări!
  6.12.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
  (mesaj trimis de anonim în data de 14.08.2015, 18:01)
  Chiar asa frate...
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.08.2015, 14:07)
Bursa, la aniversarea voastra ati oferit acestui individ o platforma in care sa isi expuna aberatiile!
m-as fi asteptat la mai mult discernamant din partea voastra!
8. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.08.2015, 16:33)
O noua iesire in decor a functionarului BNR, o declaratie sfidatoare, in dispretul legislatiei in vigoare si al directivelor europene ce vin sprijinul consumatorului. Cinteza reuseste sa inventeze o scuza, in cazul de fata “ce-i furat, e bun furat, nu ne deranjati aici, pe strazile noastre”, sub pretextul neretroactivitatii unei legi asupra unor contracte in plina desfasurare, cu clauze abuzive care isi produc in continuare efectele. In schimb, o simpla adresa a ANPC din 2010, favorabila bancilor, are caracter de lege deoarece a permis alinierea, ca sa folosesc acelasi termen, a marjelor fixe la nivelul dobanzilor? BNR nu este stat in stat, situat deasupra legii. Avem pretentia ca suntem stat al Uniunii Europene, insa asistam la clasicele masinatiuni demne de un stat totalitarist.
9. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.08.2015, 16:58)
La "o reglementare nu poate fi aplicată şi creditelor externalizate.", i se poate raspunde cu ""creditele performante nu pot fi cesionate" (declaratie din 2015 a dlui Cinteza, sef supraveghere BNR). Ce supraveghere faceti voi la BNR, cand 90% din portofoliul de credite CHF, toate performante, au fost cesionate in Ungaria si Olanda intre 2008-2009?! Carei legislatii se supun, celei romanesti, unguresti sau olandeze?...
1. 9.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9)
  (mesaj trimis de anonim în data de 10.08.2015, 17:03)
  creditele OTP
10. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.08.2015, 17:08)
nu inteleg? daca se va ajunge la o solutie in cazul creditelor CHF, ea nu se va aplica creditelor externalizate? chiar daca in momentul in care creditul a fost externalizat, nu avea niico problema? Bursa, va rog sa intrebati acest lucru, este foarte important
1. 10.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 10)
  (mesaj trimis de Vanatorul în data de 10.08.2015, 17:20)
  Ar trebui ca BNR-ul sa despagubeasca clientii bancilor care au avut de suferit datorita lipsei de supraveghere din partea acestui organism national.
11. A ajuns cintezoiul sa tina lectii morale
(mesaj trimis de Cintezoiul cam sarac cu duhul în data de 12.08.2015, 13:56)
Zbori ma de aici, cintezoiule!
12. fără titlu
(mesaj trimis de clujean în data de 14.08.2015, 12:20)
ce poti sa comentezi la asa un articol si asa o atitudine a directorilor din bnr..... poate asa pe mintea lor: SA VA MOARA COPII IN CHINURI SI VOI SA VA UITATI LA EI SA VEDETI CE INSEAMNA FRUSTRARE SI SUFERINTA NU DOAR IGNORANTA S NESIMTIRE CRASA
13. Cinteza
(mesaj trimis de Moa în data de 14.08.2015, 14:34)
Stai sa vezi val de procese. Sa va fie rușine, ingraţilor !!!
14. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 14.08.2015, 17:12)
Asta nu stie pe ce lume traieste, cum sa fii atat de idiot si sa vii cu gogosi din astea ca a dat Piraeus din 2009 ca a facut Banc Post, pai mai idiotul am in scris de la CRedit Europe ca in 2013 nu m-au lasat nici macar sa dau creditul cu drept de novatie unei persoane cu rating bun ce sa mai vorbim de solutii date de banci.O sa pierdeti toti clientii cu aberatii din astea iar voi toti o sa infundati puscaria pentru ilegalitatile comise.Nu vreau sa mai aud de dobitoci din astia.Toata clica din BNR nu au facut decat sa dea in cetatenii Romaniei de cand aizbucnit acest scandal.Nu au stiut s adea o numaraoatea exacta a creditelor.In ce tara s-au mai exportat atatea credite performante.Sa se inteleaga exportarea masiva s-a facut in anii 2009-2010 cand oamenii plateau in regula creditele, DE CE?DE CE nu a stiut BNR de ele.La PUSCARIE IMBECILILOR CA NE-AM SATURAT DE VOI.
15. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 14.08.2015, 17:17)
Am 2 procese pe rol cu Credit Europe care se judeca in toamna, ca mine sunt multi altii, daca ne ajuta D-zeu sa castigam vom strange cureau si vom ajuta si alti oameni care nu si-au permis avocat sa fie mii, zeci de mii de procese pentru ca altfel nu se face nimic.In ziua de astazi cu atatea nereguli gasite in contracte vine un Bou ca Cinteza si spune ca a u venit bancile cu solutii,Tu alde Cinteza habar nu ai pe ce lume traiesti afara din tara javra ordinara!
16. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 14.08.2015, 18:17)
"(...) pentru că afectează averea băncilor."
Dar cand bancile ne-au afect noua averea prin furt calificat, prin tot felul de clauze abuzive etc?
Nu ti-e rusine ba javra? Ce tontoman omul asta !!!
Adica, acum trebuie sa ne luptam si cu cei din afara ca le provocam pierderi prin faptul ca ne-am desteptat. Dar cand era hotia in floare la noi, bancile mama nu s-au sesizat ca la noi puii lor fac magarii pe care ele nu-si permit sa le faca in tarile lor. N-au zis nimic, pentru vezi doamne 'n-au stiut'. Oare?
Si dintr-o data, cand nu le mai vine cascavalul, nu-i intereseaza de soarta noastra evident, ci de ce nu mai putem fi furati ca si pana acum.
Iar prostul asta de pupaza beata le da mesaje gresite. Ba mai mult ii si sustine dandu-le idei importiva noastra.
Ce prostovan...
"(...) că afectează stabilitatea sistemului bancar"
Dar cand a afectat stabilitatea bugetelor familiilor si deci stabilitatea sociala, cum a fost ?
Acum ca se face dreptate, se destabilizeaza sistemul... Da se destabilizeaza sistemul vostru de hoti si de hotii. Nu va convine, normal..., ca va afecteaza averile... mama voastra de HOTI !!!
17. indignat
(mesaj trimis de florin în data de 15.08.2015, 18:05)
D-le Cinteza, sunteti intr-o grava eroare, probabil cauzata de pozitia in care va aflati in organigrama BNR.
1. Piraeus Bank nu ofera nici o solutie pt clienti cu credite in CHF. Doar restructurare care este de fapt o alta teapa.Deci mai informati-va!
2. Otp Bank, chiar a abuzat si a marit clientilor dobanda. Si a exportat masiv credite performante in afara tarii.
Deci, bancile pe care le tot aparati se vor prabusi intr-un final. Iar BNR va ramane in istorie cu imaginea patata. Pacat!