BAROMETRUL GLOBAL AL CORUPŢIEI: Ultimii din UE la eficienţa luptei anticorupţie

Ţara noastră ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul eficienţei măsurilor anti-corupţie, a declarat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, Victor Alistar, directorul Transparency International România (TI-R), citând rezultatele Barometrului Global al Corupţiei 2009. Conform rezultatelor studiului, 6 din 10 cetăţeni consideră că măsurile anticorupţie adoptate de către instituţiile statului sunt ineficiente. Conform directorului TI-R, ţara noastră ocupă o poziţie codaşă şi în ceea ce priveşte combaterea aşa-zisului fenomen al micii corupţii, al plătitorilor de mită. La acest capitol, din cele 27 de state membre ale UE, ţara noastră s-a poziţionat pe locul 25, fiind depăşită doar de Lituania şi Grecia. "Ocupăm ultimul loc la capitolul eficienţă în combaterea corupţiei din cauză că măsurile anticorupţie sunt doar şi sunt folosite mai degrabă ca instrumente de luptă politică între partide sau instituţii", consideră Victor Alistar.

• Lupta anticorupţie, dusă de cei mai corupţi

Potrivit rezultatelor barometrului, o altă justificare pentru care măsurile anticorupţie sunt, în ţara noastră, ineficiente, o constituie faptul că instituţiile angrenate în combaterea fenomenului sunt şi cele mai corupte. Astfel, "partidele politice, Parlamentul şi Justiţia ocupă în continuare primele poziţii în topul instituţiilor cele mai afectate de corupţie", relevă Barometrul. Directorul TI-R a apreciat că "există o corupţie generalizată la nivelul tuturor partidelor politice, în care toţi sunt la fel, unde nu există şi ". Victor Alistar a arătat, citând rezultatele anterioare ale Barometrului, că atât în cazul partidelor politice, al Parlamentului sau al Justiţiei, fenomenul s-a acutizat în ultimul timp, fapt de care "va ţine cont Comisia Europeană la redactarea raportului de ţară pe Justiţie".

Prezent la eveniment, sociologul CSOP, Silviu Matei, a remarcat faptul că în anii electorali percepţia corupţiei este cea mai ridicată în cazul partidelor politice.

Tot sociologul CSOP mai constată că, în timp ce actele de corupţie scad, percepţia societăţii asupra extinderii fenomenului creşte, fapt ce exprimă "ineficienţa măsurilor anticorupţie". "Transparency International Romania consideră că este imperativ necesară aplicarea concretă, constantă şi coerentă a cadrului normativ existent pentru prevenirea, combaterea şi sancţionarea corupţiei, precum şi evitarea totală a utilizării lupte împotriva corupţiei ca armă politică", se arată într-un comunicat al TI-R.

• Corupţie în creştere în afaceri şi media

Actele de corupţie sunt, în opinia specialiştilor TI-R, principalele responsabile pentru declanşarea crizei finciare internaţionale. "Sectorul privat foloseşte mita pentru a influenţa politicile publice şi procesul legislativ", precizează Barometrul. De altfel, mediul de afaceri ocupă poziţia a patra, după partidele politice, Parlament şi Justiţie în clasamentul celor mai afectate sectoare de activitate afectate de corupţie. "Este necesar ca, acum, companiile să continue în mod ferm acţiunea de întărire a politicilor şi practicilor integre, alături de raportări financiare transparente, precum în ceea ce priveşte interacţiunile lor cu sectorul public", consideră Huguette Labelle, preşedintele Transparency International. Privind mass-media, tot mai mulţi cetăţeni consideră că "a patra putere în stat" este din ce în ce mai afectată şi mai predispusă la corupţie. "Percepţia privind corupţia din mass-media este generată de politicile editoriale, unde cetăţenii consideră că se practică ", spune Victor Alistar. Tot directorul TI-R mai apreciază că percepţia negativă asupra mass-media a fost alimentată de actualul şef al statului şi de lupta sa, personală, "cu mogulii de presă".

• Mită pentru serviciile medicale şi Poliţie

Conform rezultatelor barometrului, cei mai mulţi cetăţeni au recunoscut că au dat mită cu precădere pentru serivii medicale. 13% dintre cei intervievaţi afirmă că au dat mită poliţiştilor, 8% sistemului judiciar, 7% în educaţie, iar 6% pentru funcţionari. Interesant este că studiul relevă că plătitorii de mită provin, în genere, din rândul categoriilor defavorizate, "pătura săracă fiind cea mai împovărată , în mod disproporţional de solicitări de mită". Având în vedere rezultatele extrem de slabe reliefate de Barometru, TI-R a atenţionat asupra necesităţii transpunerii reformelor anticorupţie, dintr-un cadru pur formal în rezultate concrete. "În acest sens, este necesar ca implementarea reformelor anticorupţie să se sprijine pe o voinţă politică reală şi puternică, care să conducă la aplicarea eficientă a mecanismelor de combatere şi prevenire a corupţiei, anterior manifestării acesteia, precum şi eficientizarea mecanismelor de sancţionare, atunci când sunt comise fapte de corupţie, inclusiv prin pronunţarea de pedepse de natură de a descuraja fenomenul", conchid reprezentanţii TI-R.