BCE vrea să obţină un certificat de marcă înregistrată pentru termenul "euro digital"

Banca Centrală Europeană (BCE) vrea să obţină un certificat de marcă înregis­trată pentru termenul "euro digital", arată un articol din Bloomberg publicat ieri. Potrivit informaţiilor de pe site-ul oficiului pentru proprietate intelectuală al Uniunii Europene, cererea a fost înaintată în data de 22 septembrie. Un reprezentant al BCE a confirmat informaţia pentru agenţia de presă.

Cererea depusă de BCE vine în condiţiile în care oficialii băncii centrale se pregătesc să publice un studiu de fezabilitate privind avantajele şi dezavantajele creării unei versiuni digitale a monedei unice europene.

Bănci centrale din întreaga lume au experimentat în ultimii ani cu versiuni digitale ale propriilor monede, ideea fiind digitalizarea plăţilor şi a economiilor. Oficialii BCE au indicat în mai multe rânduri că doresc să rămână în avangarda schimbărilor în termen de plăţi şi modificări de comportamente asociate.

Preşedintele BCE, Christine Lagarde, a declarat săptămâna trecută, într-un discurs în Parlamentul European, că o consultare publică va fi lansată în următoarea perioadă cu privire la subiectul unui "euro digital".

"Eurosistemul încă nu a luat o decizie cu privire la introducerea unui euro digital. Dar, asemeni multor alte bănci centrale din lume, explorăm beneficiile, riscurile şi provocările operaţionale ale unei asemenea mişcări. Avem o datorie să jucăm un rol activ în echilibrarea riscurilor şi beneficiilor inovării în tehnologia de plăţi", a spus Lagarde în Parlamentul European.

Analiştii consideră că probabilitatea reconfigurării arhitecturii sistemului monetar-financiar internaţional în perioada următoare, după terminarea crizei Covid, este în creştere. Andrei Rădulescu, economistul şef al Băncii Transilvania, se aşteaptă ca tranziţia să se facă spre moneda digitală.

Dezbaterile pe tema reconfigurării arhitecturii sistemului monetar-financiar internaţional s-au înmulţit pe fondul intensificării divergenţelor şi incongruenţelor între principalele blocuri economice ale lumii, după incidenţa Marii Recesiuni din 2008-2009, cea mai severă criză economico-financiară mondială de după Al Doilea Război Mondial, potrivit lui Rădulescu.

"În acest context se menţionează proiectele de implementare a «criptomonedelor stabile» («stable coin») lansate de Fondul Monetar Internaţional, G7, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană la finalul ciclului economic post-criză", mai adaugă Andrei Rădulescu, care notează că incidenţa pandemiei, un şoc fără precedent în economia mondială postbelică, a adus din nou în prim plan disfuncţionalităţile din sfera arhitecturii monetar-financiare internaţionale.

"În ultimii ani a crescut ponderea dolarului american în totalul rezervelor internaţionale, spre aproximativ 57,9% în T1 2020, cu toate că ponderea PIB-ului SUA în economia mondială a înregistrat o tendinţă descendentă în ultimele decenii, iar datoria publică a SUA a crescut an de an, spre niveluri record. De asemenea, ponderea EUR în rezervele internaţionale este de aproximativ 10 ori mai ridicată comparativ cu cea a yuan-ului, deşi în 2019 PIB-ul Chinei a depăşit PIB-ul Zonei Euro (în termeni nominali, exprimat în dolari SUA). Nu în ultimul rând, pe parcursul ultimilor ani (ciclul economic post-criză) am asistat la persistenţa confruntării valutare dintre principalele blocuri economice ale lumii, pe fondul implementării de măsuri relaxate fără precedent pentru susţinerea ritmului de creştere economică", explică Rădulescu.

Amintim că la mijlocul lunii iulie, Andrew Bailey, guvernatorul Băncii Angliei (BoE), a declarat că banca centrală dezbate intern posibilitatea creării unei monede digitale. Bailey spunea că, în prezent, banca centrală derulează o serie de cercetări pe subiectul unei monede digitale administrate de Banca Angliei. Conform acestuia, implicaţiile acestui "subiect foarte important" s-ar resfrânge asupra "naturii plăţilor şi societăţii", iar posibilitatea unui sistem monetar digital ar putea deveni se poate de reală în termen de câţiva ani.

Anul trecut, la întâlnirea bancherilor centrali de la Jackson Hole (SUA), fostul guvernator britanic Mark Carney a ieşit în evidenţă cu o declaraţie ce apoi a prins mai mult sens. Carney spunea că este necesară o reinventare a sistemului financiar şi monetar internaţional, acesta afirmând că este nevoie ca băncile centrale să lanseze împreună o monedă digitală (Syntethic Hegemonic Currency - SHC) care să înlocuiască rolul dolarului american ca monedă de rezervă în economia globală.

Carney mai spunea anul trecut: "Dolarul este moneda de rezervă globală. Provocarea este că contribuţia Statelor Unite la produsul intern brut global se reduce, în timp ce cea mai mare cotă a plăţilor efectuate, nu doar a activelor financiare, rămâne în dolari. În situaţii ca cea din prezent, când economia Statelor Unite este relativ puternică, iar Fed-ul face ce trebuie, respectiv înăspreşte politica (monetară), politica restului lumii este mai severă decât ar trebui să fie. Într-o lume în care există spaţiu limitat pentru politica monetară, acesta reprezintă un loc periculos în care nu îţi doreşti să te afli. (...) Nu sari la ceva nou peste noapte. Ceea ce avem nevoie într-o lume multipolară, iar acum avem mai multe motoare economice într-o economie globală multipolară, este o monedă (de rezervă) multipolară", a spus Carney.

Riksbank, banca centrală a Suediei, cea mai veche din lume, a studiat recent viabilitatea unei monede digitale emise de o bancă centrală şi a ajuns la o serie de concluzii mixte pentru scopul bancherilor centrali, raportul citând dimensiunea schimbării şi costul implicat al tranziţiei către digital. Rezerva Federală din Philadelphia, SUA, a determinat şi ea că o astfel de monedă digitală pusă la punct de o bancă centrală ar putea într-o zi înlocui rolul băncilor comerciale, însă cu un risc potenţial de daune semnificative pentru pieţele de venit fix.