BCR: Lipsa unui fond de urgenţă este principala îngrijorare financiară pentru 44% dintre români

Deşi românii sunt tot mai conştienţi de nevoia unui fond de urgenţă, mai puţin de jumătate dintre angajaţii full-time, cu vârste între 30 - 45 de ani, reuşesc să economisească bani. De cele mai multe ori, blocajele în calea economisirii sunt mai degrabă de ordin psihologic şi pot fi depăşite cu ajutorul experţilor financiari, conform studiului realizat de Banca Comercială Română (BCR).

Datele studiului arată că mai mult de 6 din 10 angajaţi, cu vârste între 30 - 45 de ani, sunt îngrijoraţi de ideea de a se confrunta cu o cheltuială neaşteptată pe care nu şi-o pot permite, ceea ce evidenţiază astfel o fragilitate financiară ridicată şi absenţa unui fond de urgenţă.

Angajaţii cu copii se simt mai vulnerabili în lipsa unui fond de urgenţă decât cei care nu sunt părinţi - doar 46% dintre cei cu copii reuşesc să economisească, faţă de 51% în cazul celor fără copii - cea mai probabilă cauză fiind responsabilităţile financiare crescute pentru creşterea celor mici. Cheltuielile neaşteptate, precum cele cuprinse între 301-1.000 de euro, destabilizează mai uşor familiile cu copii, în special pe cele cu copii mici, cu vârste cuprinse între 3-5 ani. Din datele adunate, o cheltuială neaşteptată de 1.000 de euro ar afecta stabilitatea financiară pentru mai bine de o treime dintre respondenţi, iar 26% ar fi afectaţi de sume între 501-1000 de euro.

Când vine vorba de economisire, scopul principal pentru majoritatea respondenţilor este crearea unui fond de urgenţă (75%), având dorinţa de a controla acest aspect vital. De cealaltă parte, dintre cei care nu reuşesc să economisească, aproape trei sferturi menţionează ca principal motiv costul mare al traiului - 40% spun că pur şi simplu nu au fonduri suplimentare pentru a economisi regulat, chiar dacă lucrează cu normă întreagă, aspect care reliefează provocările de a pune bani deoparte. Totuşi, 58% dintre cei care nu reuşesc să pună bani deoparte declară că şi-ar dori să implementeze un plan de economisire lunar.

Deşi termenul de "fond de rezervă" este familiar pentru peste 8 din 10 respondenţi, numai jumătate deţin un astfel de fond. Când vine vorba despre dimensiunea ideală a acestui fond, 78% dintre participanţii la studiu consideră că ar trebui să cuprindă de la 1 la 6 salarii, ceea ce denotă o conştientizare a importanţei unui fond de urgenţă solid.

"Studiul prezintă serioase motive de îngrijorare la nivelul societăţii, dar, în acelaşi timp, relevă şi o doză de speranţă. Ar trebui să fim cu toţii preocupaţi că atât de mulţi salariaţi români nu reuşesc să pună bani deoparte pentru zile negre, mai ales în acest context socio-economic. Este şi mai îngrijorător că una dintre cele mai vulnerabile categorii este chiar aceea care are nevoie de cea mai mare grijă şi protecţie în faţa neprevăzutului: familiile cu copii.

Totuşi, speranţa vine din conştientizarea tot mai mare privind nevoia unui fond de urgenţă. Problema e că oamenii încă nu ştiu precis cum să procedeze şi care sunt cele mai bune soluţii pentru ei.

Iar aici ne-am propus noi să intervenim şi o facem intensiv de aproape doi ani. Avem deja aproape 300.000 de români care au decis să lucreze un plan financiar gratuit împreună cu experţii noştri din unităţi. Ne bucurăm că, prin acest plan, cei mai mulţi dintre ei şi-au schimbat vizibil obiceiurile şi au conştientizat, în primul rând, necesitatea unui fond de urgenţă.

Dintre sutele de mii de dialoguri financiare sincere purtate de colegii mei în ultimele luni, vă pot spune că avem toate premisele pentru a construi împreună o Românie inteligentă financiar."

Dana Dima, Vicepreşedinte Retail & Private Banking BCR

Conform datelor BCR, în urma experienţei de coaching financiar, facilitat de experţii băncii, românii au adoptat deja o serie de decizii cu privire la planurile lor financiare pe termen scurt, mediu şi lung:

54% dintre cei care au beneficiat de coaching financiar şi-au propus să înfiinţeze un fond de urgenţă, vizând o plasă de siguranţă de 3-6 luni din salariu.

Aproape 40% au dorit mecanisme suplimentare de protecţie, în timp ce 25% au fost interesaţi să îşi amplifice şi diversifice economiile. Unii chiar şi-au propus achiziţii majore, investiţii în propriile afaceri sau în educaţia copiilor lor.

2 din 10 clienţi şi-au reconsiderat obiectivele pe termen mediu şi lung, ceea ce i-a determinat să achiziţioneze un produs de economii, protecţie sau diversificare a investiţiilor în primele 90 de zile.

Studiul Cult Market Research a fost realizat la cererea BCR, în perioada august - septembrie 2023, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, marja de eroare ±4,3%, format din angajaţi full-time, cu vârste cuprinse între 30 - 45 de ani, din mediul urban şi rural, folosind metoda CAWI de culegere a datelor. Cercetarea a scos în evidenţă şi faptul că:

7 din 10 respondenţi declară că în ultimele 12 luni s-au confruntat cu luni în care au cheltuit mai mulţi bani decât au câştigat.

Cele mai frecvente situaţii neprevăzute care pot destabiliza bugetul sunt problemele de sănătate (65%), defectarea autoturismului (57%), nunţi/botezuri (53%), defectarea unor electrocasnice (45%), cheltuielile de concediu (39%).

56% dintre bărbaţi declară că economisesc, în timp ce doar 41% dintre femei spun că pun bani deoparte.

48% dintre persoanele care locuiesc în mediul urban reuşesc să strângă bani, pe când în mediul rural doar 38% pot face acest lucru.

Peste jumătate dintre cei care deţin o locuinţă reuşesc să pună bani deoparte, în timp ce aproximativ trei sferturi dintre cei care locuiesc cu chirie spun că nu o pot face.

66% dintre cei care locuiesc cu partenerul sau partenera fără a fi căsătoriţi declară că fac economii, 48% dintre cei căsătoriţi pun bani deoparte şi doar 42% dintre cei necăsătoriţi fac economii.

Mai mult de jumătate dintre cei cu studii superioare reuşesc să pună bani deoparte (52% dintre cei cu facultate şi 56% dintre cei cu master sau doctorat), în timp ce peste două treimi dintre persoanele fără studii superioare declară că nu fac economii.