BCR: "Ne aşteptăm la o nouă majorare a dobânzii de politică monetară, la şedinţa BNR din ianuarie"

Banca Naţională a României (BNR) va majora din nou, cu 0,25%, dobânda de politică monetară, la următoarea şedinţă a Consiliului de Administraţie şi va lărgi suplimentar coridorul simetric de dobânzi pentru a contracara presiunile inflaţioniste, consideră analiştii BCR. Totodată, aceştia arată că finalul ciclului de creştere a dobânzii ar putea să se consemneze la mijlocul anului 2022, cu o rată terminală de 3%.

"Rata anuală a inflaţiei a crescut la 7,94% în luna octombrie de la 6,29% în septembrie şi a venit mult peste aşteptările analiştilor (7,05% mediana sondajului Bloomberg) şi estimarea noastră de 7,28%. Deviaţia de estimare este explicată îndeosebi de creşterea puternică în termeni lunari a preţului gazelor naturale (+21,2%), restul fiind atribuit preţurilor unor alimente. Inflaţia de bază a accelerat cu 0,4 puncte procentuale faţă de luna anterioară şi a ajuns la 4,0%. Ne aşteptăm la o nouă majorare a dobânzii de politică monetară la următoarea şedinţă a Consiliului de Administraţie a BNR din ianuarie la 2% (+25 de puncte de bază) şi la o nouă lărgire a coridorului simetric de dobânzi format în jurul dobânzii de politică monetară", arată analiştii BCR.

Amintim că BNR a majorat săptămâ­na aceasta dobânda de politică monetară cu 25 de puncte de bază la 1,75%, sub aşteptările pieţei (sondajul Bloomberg) care erau de 50 de puncte de bază. BNR a lărgit totuşi coridorul simetric de dobânzi pentru facilităţile permanente format în jurul dobânzii de politică monetară la ±75 puncte de bază de la ±50 puncte de bază, ceea ce a condus la o creştere cu 50 de puncte de bază a dobânzii Lombard.

Conform analiştilor BCR, decizia a fost imprimată de considerente ce ţin de evoluţia cursului de schimb.

"Vedem finalul ciclului de creştere a dobânzii la mijlocul anului 2022 la 3%. Credem că banca centrală ar putea aduce coridorul simetric de dobânzi pentru facilitaţile permanente la ±100 puncte de bază, ceea ce arată preferinţa mai mare pentru gestionarea lichidităţii în procesul de întărire a politicii monetare faţă de rolul jucat de creşterile de dobândă", arată aceştia.

Analiştii ING Bank anticipează la rândul lor că BNR va majora cel mai probabil dobânda de politică monetară cu câte 0,25% la fiecare şedinţă a Consiliului de Administraţie până când se va ajunge la o rată de 3%.

"Asta depinde totuşi şi de Banca Naţională a Poloniei în condiţiile în care diferenţialul de dobândă trebuie să rămână pozitiv pentru România", potrivit analiştilor ING.

De menţionat că din a doua jumătate a anului următor Federal Reserve (Fed), banca centrală a Statelor Unite, este aşteptată să demareze propriul ciclu de majorare a dobânzilor odată cu finalizarea programelor de relaxare cantitativă (QE) în trimestrul al doilea din 2022, ceea ce va aduce probabil volatilitate pe pieţe şi ieşiri de capitaluri din pieţele emergente.

• BCR: "Deficit de lichiditate al sistemului bancar faţă de BNR în luna octombrie după şase luni consecutive de surplus"

Analiştii BCR mai arată că sistemul bancar a înregistrat un deficit de lichiditate de aproape 660 de milioane de lei în luna octombrie, de la un surplus de 4,2 miliarde în luna precedentă. În luna septembrie surplusul de lichiditate se situa la 3,9 miliarde de lei.

Aceştia notează totodată că licitaţia săptămânală a BNR de atragere de depozite nu a fost accesată de către băncile comerciale în condiţiile unor rate de dobândă interbancare pe termen scurt superioare ratei de politică monetară.

"Sistemul bancar a înregistrat în luna octombrie un deficit de lichiditate mediu zilnic de -657,8 milioane lei, de la un excedent de +4,2 miliarde în septembrie. BNR a menţinut stabilitatea cursului de schimb în ultima perioadă prin intervenţii indirecte pe piaţa valutară ce au condus la sterilizări permanente de lichiditate", notează specialiştii BCR.

• Dan Suciu, BNR: "De aici încolo urmează creşteri de dobânzi. Important este să găsim momentul, dozajul şi dimensiunea acestor creşteri pentru perioada imediat următoare"

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al băncii centrale, a afirmat, miercurim că epoca dobânzilor mici a trecut şi că de aici încolo urmează creşteri. Suciu a spus că pentru România important este însă dozajul şi dimensiunea acestor creşteri de dobândă.

Oficialul BNR a declarat: "Avem un şoc al inflaţiei, se vede acest lucru, este evident. Am primit şi datele de la INS, un 7,9%, o cifră relativ mare, nimic de spus. De aici evident preocuparea pentru o creştere a dobânzii ceva mai accentuată, dar să nu uităm că până la urmă un lucru e clar şi Banca Naţională l-a spus de mult: epoca dobânzilor mici a trecut. Urmează de aici încolo creşteri. Important este să găsim momentul, dozajul şi dimensiunea acestor creşteri pentru perioada imediat următoare în contextul în care sunt câteva elemente caracteristice pentru România şi nu numai. Pentru că dacă vorbim de creşterea preţurilor la energie şi combustibili - aceasta este generală, dar avem elementele de plafonare de preţ pe energie care au intrat în vigoare de la 1 noiembrie şi vom vedea cum se vor transcrie ele în preţuri. Probabil că vom avea o uşoară descreştere a presiunii inflaţioniste până în momentul în care plafonarea va ieşi din joc, în aprilie, când vom avea probabil un maxim (al inflaţiei). Dar evident că trebuie să ţinem cont de acest element tranzitoriu al evoluţiei preţurilor la energie, cu atât mai mult cu cât credem că nu vor fi creşteri la nesfârşit a preţurilor de pe pieţele internaţionale, inclusiv la combustibili. Deci este un element de care trebuie să ţinem cont. Apoi, evident că ne interesează recuperarea economică. Am avut o recuperare pe creşterea economică în primele trimestre ale acestui an, ritmul s-a mai încetinit, încă suntem în parametri optimi să spun aşa dar ritmul a mai încetinit şi rămâne să vedem cum evoluează pandemia, criza politică şi criza energetică. Deci sunt foarte multe incertitudini care ne-au dimensionat la acest nivel".

Acesta a adăugat că măsurile băncii centrale se resimt în pieţe şi în cererea de creditare cu o întârziere generală de circa 6 luni. Totodată, oficialul BNR a reiterat că celelalte bănci centrale din regiune mişcă în sus dobânzile mai puternic decât BNR, dar România "este la acelaşi nivel cu dobânzile".

"Ele au pornit de la zero. Noi nu am pornit de la zero şi de aceea paşii noştrii sunt ceva mai mici, pot fi mai mici", a arătat Suciu, adăugând că abia când creşterile de preţuri se vor duce în indicele CORE2 ajustat al băncii centrale ne vom confrunta cu riscul unei inflaţii susţinute pe termen lung, mai greu de combătut.