BEC A ÎNJUMĂTĂŢIT NUMĂRUL CANDIDAŢILOR Asaltul prezidenţiabililor

Şapte candidaţi erau oficial, ieri, la închiderea ediţiei înscrişi în cursa prezidenţială, conform informaţiilor oferite de site-ul Biroului Electoral Central (BEC) şi în urma deciziei Curţii Constituţionale privind can­didatura lui Viorel Cataramă. Neoficial sunt unsprezece, dacă ţinem cont că dosarele lui Alexandru Cumpănaşu, Ramona Ioana Bruynseels, Cătălin Ivan şi Bogdan Stanoevici se află în verificare, iar decizia privind validarea sau respingerea acestor candidaturi urmează să fie luată în şedinţa de astăzi a Biroului Electoral Central.

Din cei şapte "oficiali", doar şase au fost validaţi iniţial de BEC: Viorica Dăncilă, Klaus Iohannis, Kelemen Hunor, Dan Barna, Theodor Paleologu şi Mircea Diaconu. Al şaptelea, Viorel Cataramă, a beneficiat de decizia favorabilă a Curţii Constituţionale după ce a contestat hotărârea BEC prin care îi fuseseră anulate 94.000 de semnături. Mai rămâne ca membrii BEC să pună astăzi în aplicare decizia CCR.

Deşi, iniţial, se anunţa o inflaţie de persoane dornice să conducă ţara, 23 la număr, până la urmă condiţia de strângere a necesarului de semnături pentru depunerea candidaturii - 200.000 - s-a dovedit o barieră prea mare pentru aspiraţiile lui Miron Cozma, Liviu Pleşoianu, Claudiu Crăciun şi alţii.

Termenul limită de depunere a candidaturilor la Biroul Electoral Central a expirat duminică, 22 septembrie, la ora 24:00.

În privinţa numărului de semnături de susţinere a candidaturii, pe primul loc se situează preşedintele în funcţie, Klaus Iohannis, pentru care PNL a reuşit să strângă peste 2.200.000 de semnături. Acesta este secondat de candidatul social-democraţilor, Viorica Dăncilă, cu 1,5 milioane de semnături, locul al treilea fiind împărţit de Dan Barna şi Mircea Diaconu, cu câte 400.000 de sem­nă­turi.

Candidatul PMP, Theodor Paleologu, a depus 360.000 de semnături, iar pre­şedintele UDMR Kelemen Hunor a reuşit să convingă să îl susţină doar 270.000 dintre cei peste 600.000 de maghiari cu drept de vot din ţara noastră.

Alexandru Cumpănaşu a strâns peste 230.000 de semnă­turi, în urma evenimentelor derulate în ultimele două luni în Caracal, iar Ramona Bruynseels, candidatul independent susţinut de Partidul Puterii Umaniste Social-Liberal, a adunat mai mult de 280.000 de semnături.

Fostul europarlamentar social-democrat Cătălin Ivan a depus la BEC 235.119 de semnături, iar Viorel Cataramă - 230.341.

Majoritatea sondajelor de opinie realizate în precampania electorală îl dau drept candidat în al doilea tur pe actualul preşedinte al ţării, Klaus Iohannis. Acesta a demarat o campanie agresivă împotriva partidului aflat la guvernare, pe care îl acuză de asaltul din ultimii ani împotriva statului de drept şi independenţei jus­tiţiei şi de eşecul absorbţiei banilor europeni în marile proiecte de infrastructură.

Contracandidatul lui Iohannis ar urma să fie ales dintre Viorica Dăncilă - candidatul PSD, Dan Barna - candidatul Alianţei 2020 USR PLUS şi Mircea Diaconu - candidatul Alianţei Electorale Un Om, alcătuită din Pro România şi ALDE.

Surse din cadrul PSD susţin că, prin candidatura asumată şi prin faptul că şi-a pus la bătaie mandatele de premier şi preşedinte al partidului, Viorica Dăncilă caută o ieşire din actuala stare în care se află, pentru a se autopropune comisar european, conform informaţiilor oferite de fostul vicepreşedinte al Parlamentului European, Ioan Mircea Paşcu. Cu toate acestea, Dăncilă şi-a fixat drept obiectiv ajungerea în turul al doilea al prezidenţialelor şi obţinerea a 27% din voturile alegătorilor care se vor prezenta la urne. Mai mult, pentru îmbunătăţirea imaginii în rândul Diasporei, premierul se află în aceste zile în SUA, unde se va întâlni cu vicepreşedintele american Mike Pence.

În privinţa lui Dan Barna, acesta nu a punctat în campania preelectorală, el aflându-se în sondaje sub scorul partidului. Cu toate acestea, institutele de sondare îl creditează cu o dinamică ascendentă, mai ales prin prisma atacurilor recente la adresa preşedintelui Klaus Iohannis şi prin acuzele aduse constant premierului Dăncilă şi guvernării PSD. Pentru a câştiga simpatia electoratului, Barna se află într-un lung turneu preelectoral în interiorul ţării.

Cel de-al treilea candidat care se bate pentru accederea în turul al doilea al prezidenţialelor, Mircea Diaconu, a preluat o parte din retorica referitoare la statul paralel, dar cu tente de naţionalism moderat, pe care acesta îl numeşte româ­nism. Diaconu îşi va expune în următoarele două săptămâni ideile politice într-un turneu preelectoral care include şi o oprire în capitala Aus­triei, Viena.

Printre cei trei de mai sus, încearcă să îşi facă loc Theodor Paleologu, unul dintre candidaţii care poate dinamiza campania, deoarece are un discurs ritmat şi pare capabil să propună noi teme de discuţie pe agenda publică. Chiar dacă, în acest moment, conform sondajelor de opinie, Paleologu nu are potenţialul necesar accederii în turul al doilea al prezidenţialelor, el pare capabil să provoace dezbateri pe mai multe subiecte să îi încurce pe candidaţii mai bine cotaţi.

Pe 12 octombrie este startul oficial al campaniei electorale. Primul tur al alegerilor prezidenţiale are loc pe 10 noiembrie, iar al doilea tur pe 24 noiembrie.

Conform unei hotărâri de Guvern, românii din străinătate vor putea vota la primul tur al alegerilor prezidenţiale între 8 şi 10 noiembrie, iar la al doilea tur între 22 şi 24 noiembrie.