BNR a înţeles că discriminarea debitorilor nu are sens

Noul regulament privind normele de creditare nu va mai face diferenţă între debitorii ipotecari şi posesorii creditelor de consum din perspectiva gradului maxim de îndatorare permis, aşa cum se intenţiona iniţial.

Au apărut extrase din draftul proiectului de regulamament privind normele de creditare, iar optica BNR pare să se fi schimbat radical. Dacă în iunie aveam un proiect de modificare în care gradul de îndatorare se plafona la 40% din veniturile solicitantului în cazul creditelor ipotecare în lei şi în cel al creditelor multiple, în timp ce la creditele de consum în lei aveam numai 25%, în noul proiect se vorbeşte de o limită generală de 45% pentru primul credit, indiferent dacă vorbim de un credit de consum sau de unul ipotecar în lei şi 40% în cazul creditelor multiple (poţi avea un ipotecar şi mai multe credite de consum cu condiţia ca ratele cumulate să nu depăşească această limită). Totodată, BNR va accepta ca 15% din volumul creditelor acordate de bănci să nu res­pecte aceste limite, poate în ideea că băncile au şi clienţi super-potenţi financiar care nu pot fi "îngrădiţi" prin aceste plafoane.

Am scris în vară că nu are sens ca debitorii ipotecari să fie mai generos reglementaţi decât cei cu credite de nevoi personale, pentru că riscurile sunt de multe ori proporţionale cu lungimea scadenţei. Când te împrumuţi pentru câteva luni, surprizele neplăcute din direcţia sumei veniturilor sunt mai mici decât când ai o datorie pe 30 de ani. Şomajul, reducerea veniturilor, creşterea dobânzilor pot lovi de mai multe ori un debitor cu un credit ipotecar care poate contempla până la scadenţă mai multe recesiuni, pe când în cazul unui împrumut de consum aces­te riscuri sunt mai mici pentru că datornicul nostru va deveni mult mai repede "liber".

Normal ar fi fost, poate, ca strategia de plafonare chiar să se inverseze, iar cei cu creditele de consum să aibă limitări mai apropiate de 50%, în timp ce debitorii care au luat bani cu împrumut pentru o casă să rămână la 30-35% cu gradul de îndatorare, o filosofie cu implicaţii pozitive şi pentru preţurile de pe piaţa imobiliară (în ultimii ani, câtă vreme băncile au împins gradul de îndatorare la peste 50% pentru împrumuturile Prima Casă, preţurile au avut constant o tendinţă de creştere). Or, la ce bun să poţi împrumuta mai mulţi bani dacă preţurile caselor sunt foarte piperate? Piaţa imobiliară urcă odată cu cererea, iar introducerea unor plafoane curajoase pentru gradul de îndatorare maxim admis pentru cei care vor să-şi cumpere casă cu credit de la bancă ar fi temperat pretenţiile proprietarilor. Probabil că BNR n-a vrut, însă, să-şi urce în cap prea tare sectorul bancar ce şi-a făcut icoană în ultima vreme din creditele Prima Casă, ajungând ca acestea să fie acordate, mai nou, şi pentru case de vacanţă, dacă e să ne luăm după declaraţiile unor oficiali din Banca Centrală.

În plus, se prevede că limitele propuse pot fi ignorate în cazul refinanţărilor, o măsură logică de vreme ce în acest fel se deschide o poartă pentru uşurarea efortului de rambursare pentru cei ce se confruntă cu probleme la plata ratelor lunare.