Aşteptările inflaţioniste pe termen scurt s-au ajustat în sens ascendent în primele trei luni ale anului pentru toate categoriile de agenţi economici din România, potrivit Raportului trimestrial asupra inflaţiei al Băncii Naţionale al României (BNR). Conform raportului, rata anuală a inflaţiei IPC se va înscrie pe o traiectorie pronunţat ascendentă în lunile următoare şi va atinge nivelul de 4,1% în luna decembrie.
"Sectorul serviciilor continuă însă să afişeze aşteptări de reducere a preţurilor pe orizontul de trei luni, în timp ce pentru celelalte sectoare acestea se situează la valori pozitive, în jurul mediilor pe termen lung (vezi grafic 1.5 - n.r.). Anticipaţiile analiştilor au urcat marginal, rămânând totuşi în jumătatea superioară a intervalului de variaţie asociat ţintei, atât pe orizontul de un an, cât şi pe cel de doi ani. Rata medie anuală a inflaţiei IPC s-a stabilizat în jurul valorii de 2,6 la sută, în timp ce inflaţia medie anuală calculată pe baza indicelui armonizat (IAPC) s-a redus cu 0,2 puncte procentuale faţă de decembrie 2020, până la 2,1 la sută. România rămâne însă printre statele membre ale UE cu cel mai înalt nivel al inflaţiei medii IAPC, după Cehia, Ungaria şi Polonia, ecartul faţă de media UE diminuându-se marginal, până la 1,4 puncte procentuale", se arată în raportul BNR.
La şedinţa din 12 mai a CA al BNR, entitatea bancară a menţinut nivelul dobânzilor şi al rezervelor minime obligatorii, afirmând că a calibrat conduita politicii monetare din perspectiva menţinerii stabilităţii preţurilor pe termen mediu în contextul particular al persistenţei crizei de sănătate şi într-o manieră care să susţină redresarea activităţii economice în contextul procesului de consolidare fiscală şi în condiţii de protejare a stabilităţii financiare, în ciuda scenariului ce vizează probabila accelerare a inflaţiei.
"Deciziile (anterioare ale) Consiliului de administraţie al BNR au fost adoptate în condiţiile creşterii mult peste aşteptări a ratei anuale a inflaţiei în debutul anului curent şi ale redresării mult mai alerte a economiei în trimestrul IV 2020 faţă de prognoză, care au condus la revizuirea semnificativă în sens ascendent a previziunilor pe termen scurt privind inflaţia şi într-o mai mică măsură a celor pe orizontul mai îndepărtat de timp, în contextul unor incertitudini şi riscuri foarte ridicate, însă, generate de mersul pandemiei şi de măsurile restrictive asociate", arată BNR.
Potrivit băncii centrale, "ulterior publicării Raportului din luna martie s-au materializat unele presiuni inflaţioniste semnificative, induse preponderent de componentele coşului de consum aflate în afara controlului politicii monetare - îndeosebi pe segmentul preţurilor combustibililor, dar şi al celorlalte componente ale grupei bunurilor energetice (energie electrică şi gaze naturale)".
"În schimb, pentru rata anuală a inflaţiei de bază (CORE2 ajustat), revizuirile sunt relativ minore, aceasta urmând să atingă 2,8% în decembrie 2021 şi 3% în decembrie 2022. În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei IPC se va înscrie pe o traiectorie pronunţat ascendentă în lunile următoare, atingând 4,1% în luna decembrie. Natura preponderent temporară a şocurilor anticipate pentru acest an, va implica ulterior efecte de bază favorabile, urmând ca rata anuală a inflaţiei IPC să coboare până la 3% la finele anului 2022. În plus, corecţia de la valori situate uşor peste 4%, în cursul anului 2021, la valori plasate confortabil în intervalul ţintei, respectiv în apropiere de 3%, este de aşteptat să aibă loc deja în cursul trimestrului I 2022", se spune în raport.
Comparativ cu Raportul asupra inflaţiei din martie, revizuirile ratei anuale a inflaţiei IPC sunt consistente pentru finalul anului 2021 (+0,7 puncte procentuale), respectiv +0,2 puncte procentuale pentru decembrie 2022 (la acest orizont, în principal ca urmare a unei contribuţii mai ridicate din partea indicelui CORE2 ajustat).
"Date fiind caracteristicile noii perspective a inflaţiei, precum şi incertitudinile şi riscurile asociate acesteia, având ca surse pandemia de coronavirus, conduita politicii fiscale şi absorbţia fondurilor europene, dar şi condiţiile de pe piaţa muncii şi tendinţa ascendentă a cotaţiilor materiilor prime, Consiliul de administraţie al BNR a decis în şedinţa din 12 mai 2021 menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută. De asemenea, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută şi a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 1,75 la sută. Totodată, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi, respectiv, în valută ale instituţiilor de credit", potrivit BNR.
1. fără titlu
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 14.05.2021, 17:09)
eu am zis celor de pe Bursa daca au credite si o pot face sa faca imediat rambursari anticipate partiale sau de preferat totale.
eu stiam ce ziceam.
inca se mai poate sa o faceti daca vreti.
trecem de la o epoca in care cash-ul era rege la o epoca in care cash-ul va fi gunoi si activele detinute si producatoare de bani vor fi Valoroase!
Adaptati-va! Iesiti din datorii !
1.1. Ce? (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 15.05.2021, 07:30)
Pai inflatia mare e numai buna sa devalorizeze o datorie!
De ce crezi ca BNR nu creste ratele? Pai ar fi un impact imediat chiar in datoriile statului Roman.