"BNR, preocupată de evoluţia deficitului de cont curent"

Banca Naţională a României (BNR) se arată preocupată de evoluţia deficitului de cont curent, conform declaraţiilor făcute, ieri, de Guvernatorul Mugur Isărescu, într-un briefing de presă.

"Împreună cu deteriorarea balanţei veniturilor primare, evoluţia exportului net a condus la o adâncire substanţială a deficitului de cont curent în raport cu perioada similară a anului anterior", potrivit şefului BNR. În luna martie, banca centrală a anunţat că, în ianuarie, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 114 milioane de euro, de 16,3 ori mai mare faţă de cel înregistrat în ianuarie 2018.

Guvernatorul Isărescu a menţionat, ieri, că incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei sunt legate de conduita politicii fiscale şi a celei de venituri şi de condiţiile de pe piaţa muncii. "Rămâne o preocupare evoluţia deficitului de cont curent. Importante sunt şi incertitudinile legate de ritmul creşterii economiei zonei euro şi a celei globale, de evoluţia preţului petrolului pe pieţele internaţionale, de conduita politicilor monetare ale BCE şi ale băncilor centrale din regiune şi de efectul Brexit", a precizat oficialul băncii centrale.

Acesta a menţionat: "Cele mai recente evaluări relevă perspectiva menţinerii ratei anuale a inflaţiei pe orizontul scurt de timp peste limita superioară a intervalului ţintei, în condiţiile poziţionării acesteia pe o traiectorie mai înaltă faţă de cea mai recentă prognoză pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din februarie 2019".

Printre altele, Guvernatorul BNR a avertizat: "Rata anuală a inflaţiei a cres-cut de la 3,27% în decembrie 2018 la 3,32% în ianuarie şi 3,83% în februarie 2019, situându-se astfel peste limita superioară a intervalului de variaţie al ţintei şi peste valoarea previzionată. Toate componentele majore ale indicelui preţurilor de consum au înregistrat creşteri peste aşteptări în acest interval, însă evoluţia ratei inflaţiei a fost imprimată decisiv de scumpirea legumelor şi fructelor, dublată de majorarea preţului produselor din tutun şi avansul componentei de bază a inflaţiei".

Trebuie acţionat asupra inflaţiei dacă vrem să reducem dobânzile la credite, consideră Guvernatorul BNR, apreciind că "dobânzile nu sunt scoase din pălărie, ci sunt determinate de piaţă".

Mugur Isărescu a mai spus: "Mărimile economice sunt determinări obiective, nu sunt stabilite subiectiv. Banca Naţională poate cel mult să ghidoneze în anumite măsuri, dobânzile, şi acesta este instrumentul nostru principal de politică economică, dar şi noi dacă ne ducem prea departe de mărimile economice, de exemplu de inflaţie, greşim şi suntem invalidaţi pe piaţă. (...) Trăim într-o Europă cu capitaluri liber mişcătoare. Nici noi nu putem să ne ducem cu rata de politică monetară într-o anumită direcţie fără să ne uităm la zona euro. Ideea că, în România, dobânda de politică monetară este mult prea înaltă la 2,5% nu este realistă. Avem, într-adevăr, alte probleme pe care le-am semnalat în Raportul de stabilitate, din toamna anului trecut: ecart încă mare între dobânzile de pasiv şi dobânzile de activ".

Consiliul de Administraţie al BNR a menţinut, ieri, rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidităţii de pe piaţa monetară. De asemenea, a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,5% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 3,5%. BNR păstrează şi nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.