Lichiditatea redusă şi lipsa listărilor a făcut din 2015 cel mai slab an din ultimii trei, consideră brokerii, care au analizat evoluţia pieţei de capital în anul trecut.
Lichiditatea pieţei de acţiuni, măsurată ca volum mediu zilnic pe piaţa reglementată, a scăzut de la 10,13 milioane euro pe zi, în 2013, şi 11,72 milioane euro pe zi, în 2014, la doar 7,9 milioane de euro în 2015.
Scăderea a fost cauzată, în primul rând, de lipsa unor listări importante în 2015, consideră Nicu Grigoraş, director departament tranzacţionare Intercapital Invest.
Indicele BET, al celor mai lichide acţiuni listate, a înregistrat o depreciere de aproximativ -1,11%, în 2015, faţă de un randament de +9% în 2014, respectiv +26% în 2013.
"Din păcate, anul 2015 a fost mult sub aşteptări şi din perspectiva listărilor şi a altor operaţiuni speciale de piaţă (oferte secundare, oferte de răscumpărare etc.)", ne-a spus domnul Grigoraş, adăugând: "Dacă în 2013 am avut două listări importante, Nuclearelectrica şi Romgaz, iar în 2014 Electrica, în 2015 nu am avut nicio listare importantă şi nici la fel de multe operaţiuni speciale ca în anii anteriori".
În opinia sa, piaţa de capital autohtonă a fost influenţată şi de evenimente externe, în 2015: "Programul de relaxare monetară (quantitative easing) al Băncii Centrale Europene a fost cel mai important eveniment al începutului de 2015. Relaxarea monetară a dus la o creştere fulminantă a pieţelor vest-europene, care ajunseseră să aibă randamente şi de peste 20% în doar două-trei luni.
A două parte a anului a fost diametral opusă. Iminenta începere a ciclului de normalizare a politicii monetare a SUA prin creşterea dobânzii de politică monetară de către FED a ţinut pieţele sub presiune, creând o volatilitate nemaiîntâlnită, în ultimii patru-cinci ani".
În ciuda evoluţiei negative a Bursei, anul trecut, Nicu Grigoraş este optimist pentru 2016: "Creşterea economică solidă pentru 2015 şi aşteptările foarte bune pentru 2016, respectiv 2017, inflaţia scăzută şi dobânzile în scădere, investiţiile străine directe în creştere semnificativă faţă de 2014, stabilitatea fiscală şi bugetară, guvernul de tehnocraţi care poate evita mai uşor presiunea unor măsuri populiste sunt doar câteva din argumentele pentru care cred că acţiunile listate la BVB pot aduce randamente mult peste cele care vor fi oferite de plasamentele bancare în 2016 şi 2017.
Chiar dacă anul 2015 a fost sub aşteptări din multe perspective, sunt foarte optimist pentru 2016 şi 2017 şi cred că investitorii în acţiuni listate la BVB vor fi răsplătiţi cu randamente foarte bune".
• Cristina Boicu, Raiffeisen Bank: "Riscul politic, de care se tem cel mai tare investitorii, s-a materializat prin volatilitate şi lipsa de predictibilitate fiscală"
Cristina Boicu, Head of Equity Sales Raiffeisen Bank România Raiffeisen Bank, ne-a spus că a observat, în 2015, un efort crescut din partea brokerilor şi a BVB pentru promovarea pieţei în rândul investitorilor, atât instituţionali internaţionali şi locali, cât şi în rândul persoanelor fizice.
"Un alt aspect pozitiv, care ar putea da roade în viitor este intenţia BVB de aderare la o Contraparte Centrală", a precizat domnia sa, adăugând: "Existenţa acesteia ar ajuta lichiditatea din piaţă, prin creşterea încrederii în bursă locala, plus facilităţi de genul stock lending, short selling (n.r. împrumut de acţiuni, vânzare în lipsă).
Creşterea economică robustă a încurajat investitorii, care au căutat expunere mai ridicată pe sectorul bancar".
Din păcate, piaţa noastră de capital are expunere majoră pe sectorul energetic, notează doamna Boicu, comentând: "Acest sector a suferit pe de o parte în urma reducerii preţurilor la petrol şi gaze. Iar în ceea ce priveşte utilităţile, fie aşteptările nu s-au adeverit ori companiile nu au reuşit să repete performanţele extraordinare din anul anterior".
Pe plan intern, riscul politic, de care se tem cel mai tare investorii, s-a materializat prin volatilitate şi lipsa de predictibilitate fiscală (spre exemplu în cazul redevenţelor) sau prin legea privind darea în plată care ar putea afecta în mod negativ sistemul bancar, menţionează analistul citat, adăugând că, în plus, relaxarea fiscală ridică nişte semne de întrebare investitorilor, tocmai ţinând cont de un context internaţional volatil.
Numeroase turbulenţe de natură economică sau politică externe au afectat în mod negativ piaţa locală în 2015, ca de exemplu criza din Ucraina, apoi Grecia, îngrijorările privind China şi în ultima parte a anului cele legate de Siria, a mai precizat Cristina Boicu.
Analistul apreciază că, în contextul dobânzilor încă mici, pieţele bursiere sunt favorizate, în 2016: "Cred că există potenţial de creştere în piaţa bursieră, dar evoluţia va depinde în continuare şi de dezvoltările de pe pieţele externe. Momentan sunt încă destul de multe subiecte externe care ar putea afecta apetitul investitorilor fără de acţiuni în general (Grecia, Ucraina, China, politica monetară a SUA etc)".
• Ovidiu Dumitrescu, Tradeville: "Cred că, în 2016, Bursa se va afla în topul ideilor de investiţie"
Performanţa economiei româneşti a avut rolul pozitiv cel mai important în evoluţia pieţei de capital, în 2015, apreciază Ovidiu Dumitrescu, CFA, director general adjunct Tradeville.
Pe de altă parte, cele mai importante influenţe negative au fost, în opinia sa, continuarea căderii preţurilor la energie (în special cele ale petrolului) şi recentul proiect de lege a dării în plată, care a oprit raliul început de bănci odată ce devenise evident că se reporneşte creditarea la nivel macro, a adaugat domnul Dumitrescu.
Reprezentantul "Tradeville" consideră că Bursa rămâne cel mai bun instrument de economisire pe termen lung: "Relativ la raportul între riscul asumat, lichiditatea plasamentelor şi oportunităţile de profit cred că în 2016 se va afla în topul ideilor de investiţie".
• Alin Brendea, Prime Transaction: "Sfârşitul pieţei Rasdaq pare a fi principalul eveniment major al anului 2015"
Alin Brendea, directorul general adjunct al Prime Transaction, caracterizează anul 2015 drept unul mediocru la nivelul preţurilor de tranzacţionare, marcat de evoluţiile uşor descendente ale indicilor bursieri: "Lichiditatea şi volatilitatea pieţei a fost şi ea deficitară, oferind în a două parte a anului imaginea unei burse în suferinţă", ne-a mai spus domnia sa.
În opinia domnului Brendea, sfârşitul pieţei Rasdaq pare a fi principalul eveniment major al anului trecut: "Din păcate, transcenderea în piaţa AeRO (n.r. sistemul alternativ de tranzacţionare) nu poate fi considerată un succes, cel puţin în acest moment.
În rest, listările importante au fost amânate, iar fata morgana a pieţelor emergente încă ne amăgeşte..."
Potrivit domniei sale, numeroase evenimente externe au influenţat bursa, anul trecut: "2015 poate fi numit un an al crizelor. Fie că vorbim despre Ucraina, Grecia sau China, au fost evenimente cu un impact major asupra pieţelor bursiere, inclusiv asupra pieţei autohtone. Criza din China a determinat o corecţie până la minimele anului şi a marcat o tendinţă de creştere a aversiunii faţă de riscuri.
În a doua parte a anului, scăderea pieţelor de commodities (n.r. mărfuri) a dus la scăderi masive ale acţiunilor din energie. Nu în ultimul rând, dubiile privind politica FED au indus o stare de incertitudine evident negativă pentru evoluţiile pieţelor bursiere.
Per ansamblu, evenimentele externe au influenţat negativ piaţa autohtonă, reducând puternic potenţialul acesteia de creştere bazată pe evoluţiile economice favorabile interne".
Cu toate acestea, Alin Brendea apreciază că piaţa de capital reprezintă o opţiune viabilă de investiţie, în acest an: "Evaluarea scăzută a acţiunilor, dar mai ales randamentele excepţionale ale dividendelor sunt argumente în acest sens. Asta cu atât mai mult cu cât dobânzile bancare vor rămâne într-o zonă de minime absolute.
Evident, nu există garanţii investind pe bursă, însă comparaţia cu alte posibilităţi de investiţie este favorabilă pieţei bursiere".
• Mihai Căruntu, BCR: "Elemente de natură structurală şi mai puţin conjucturală explică dezvoltarea redusă a BVB şi lichiditatea sa anemică"
Şi Mihai Căruntu, coordonatorul echipei de cercetare pe piaţă de capital din cadrul BCR, consideră că cel mai important inconvenient în legătură cu 2015 este legat de lichiditatea redusă de la BVB, care s-a situat în jur de opt milioane de euro pe şedinţă, sub pragul psihologic de zece milioane de euro care se pare că nu poate fi depăşit, deşi la BVB s-au listat Fondul Proprietatea în 2011, Romgaz în 2013 şi Electrica în 2014.
Domnia sa a explicat: "Acest fapt ar indica elemente de natură structurală şi mai puţin conjucturală care explică dezvoltarea redusă a BVB şi lichiditatea sa anemică: 1) mărimea redusă a free-float-ului companiilor listate, cu exemplul cel mai flagrant reprezentat de OMV Petrom, inclusiv în condiţiile listării duale la Londra a unor companii de referinţă; 2) dimensiunea redusă a retailului autohton, inclusiv a retailului care investeşte indirect la BVB prin intermediul fondurilor mutuale pe acţiuni şi diversificate (sub 15.000 de investitori activi, adică mai puţin decât cei care investesc direct prin conturi deschise la brokeri); 3) forţă redusă a investitorilor instituţionali autohtoni, în pofida dimensiunii relativ apreciabile la care au ajuns fondurile de pensii obligatorii (active nete de peste 5 miliarde euro), care însă iau poziţii pe termen lung în principalele acţiuni listate (societăţile de administrare trebuie să acopere din veniturile proprii comisioanele de tranzacţionare, ceea ce nu stimulează tranzacţionarea mai activă în piaţă); 4) imposibilitatea accesării de către investitori a unor instrumente de tranzacţionare precum vânzările în lipsa sau împrumuturile de acţiuni; 5) perspective limitate de listare a unor companii private cu capital românesc de referinţă în sectoarele lor în condiţiile unor reticenţe antreprenoriale faţă de bursă, dar şi a unei capabilităţi încă scăzute de marketing (inclusiv din raţiuni de forţă financiară redusă) a comunităţii brokerilor care are în acelaşi timp misiunea de a se implică pe termen lung în dezvoltarea segmentului de retail prin eforturi intensive în zona educaţiei financiare; 6) absenţa unei pieţe de adâncime rezonabilă a obligaţiunilor corporatiste la BVB în condiţiile în care modalitatea de finanţare prin emisiune de obligaţiuni nu este abordată de companiile româneşti, cu consecinţe directe în realizarea de «export» de capital prin intermediul marilor fondurilor mutuale pe obligaţiuni care deja au orientat o parte importantă a activelor în obligaţiuni corporatiste emise de entităţi din străinătate".
În opinia domnului Căruntu, o dezvoltare pozitivă notabilă în 2015 şi ultimii ani ar putea fi considerată îmbunătăţirea calităţii raportărilor şi relaţiilor cu investitorii de către toate companiile româneşti importante, ceea ce a sporit vizibilitatea lor pentru managerii de fonduri din străinătate: "În plus, au apărut în prim-planul ringului bursier companii interesante, precum Conpet şi Albalact. Ele şi-au asumat să fie transparente şi să comunice profesionist, proces binevenit în cursa lungă de construcţie a unei fundaţii solide la BVB pentru o gamă mai largă de investitori".
Anul trecut, Bursa de la Bucureşti a fost influenţată indirect de modul în care pieţele dezvoltate au reacţionat la criza grecească, de percepţia asupra evoluţiei economiilor emergente, de temerile privind încetinirea economiei Chinei sau decizia FED de majorare a dobânzilor, ne-a mai spus domnul Căruntu, în asentimentul celorlalţi brokeri consultaţi.
Domnia sa a adăugat: "Se cuvine a fi notat faptul că BVB se găseşte într-o situaţie specială prin caracterul său defensiv, reprezentat prin monopoluri şi oligopoluri listate, adică societăţi din energie/utilităţi reglementate ce se bucură de profitabilitate stabilă şi care au asociate randamente ale dividendelor atractive raportate la instrumentele cu venit fix în lei. Acest fapt ar fi de aşteptat să creeze şi în viitor condiţii de volatilitate controlabilă în condiţii de nervozitate mai ridicată a pieţelor financiare internaţionale, desigur în condiţiile în care nu intervine o deteriorare a percepţiei de risc de ţară sau a fundamentelor companiilor importante".
Reprezentantul BCR precizează că, atunci când analizăm oportunitatea investiţiei într-un instrument financiar, trebuie să analizăm lucrurile în termeni relativi, adică să ne raportăm la câştigurile potenţiale a fi obţinute din investiţia în clase de active complementare.
"Din această perspectivă, acţiunile româneşti din energie şi utilităţi cu excepţia OMV Petrom (adică Transelectrica, Transgaz, Electrică, Romgaz, FP) ar aduce randamente ale dividendelor nete estimate pentru 2015 între 6% şi 10%", a spus domnia sa, adăugând: "Cum inflaţia va sta până în luna mai în teritoriu negativ, dobânzile la depozitele la termen sunt în mare măsură sub nivelul de 2%, iar randamentul asociat obligaţiunilor guvernmantale în lei pe 5 ani este în jur de 2,5%, se înţelege că prin prisma randamentului dividendului, astfel de acţiuni cu profil defensiv nu pot fi considerate scumpe. Chiar şi în condiţiile unor scăderi ale profitabilităţii, în 2016 faţă de 2015, estimate în cazul companiilor de utilităţi reglementate (Transelectrica, Transgaz, Electrica) în condiţiile reducerii tarifelor de către ANRE, randamentele dividendelor estimate pe 2016, raportate la actualele cotaţii, se situează oricum peste nivelul 5%. Ceea ce reprezintă un câştig rezonabil pentru investitori (sensibil peste cel asociat instrumentelor purtătoare de dobândă) şi, ca atare, un element de atractivitate minim pentru aceste acţiuni pentru viitorul apropiat. Cât priveşte evoluţia cotaţiilor, în principiu aceasta nu poate fi spectaculoasă, dat fiind profilul de risc conservator al acestor companii care se bucură de o profitabilitate sustenabilă stabilă. Aşa cum am prezentat, statistica actuală a randamentelor totale de la listare a investiţiilor în acţiunile companiilor de energie/utilităţi va fi confirmată foarte probabil în următorii ani. Variaţii mai mari pe termen scurt sunt posibile în funcţie de materializarea unor anumite evenimente care de altfel sunt cunoscute de către investitori din prezentările şi comunicările periodice făcute de companii. Din această perspectivă, posibilitatea apariţiei unor surprize în 2016 faţă de scenariile familiare în prezent publicului investitor par relativ puţin probabile".
• Sectorul bancar, preferatul investitorilor, în 2015
Sectorul bancar a fost cel mai căutat de către investitorii la Bursa de Valori Bucureşti, în 2015, potrivit brokerilor.
"Aşa cum anticipam la începutul anului, activitatea de creditare s-a dezmorţit în 2015 şi a creat premizele creşterii profitabilităţii băncilor listate", ne-a spus Nicu Grigoraş, adăugând: "Banca Transilvania (TLV) cu un randament de 40%, şi BRD, cu 28%, sunt cele mai performante companii din componenţa indicelul BET.
Şi Ovidiu Dumitrescu spune că, până la aprobarea legii dării în plată de către Parlament, domeniul bancar şi, într-o oarecare măsură, cel imobiliar erau în topul preferinţelor. "După acest eveniment a existat o oarecare revenire la preferinţă pentru acţiuni plătitoare de dividend", a adăugat domnia sa.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.01.2016, 17:59)
Am bagat 1500 in actiuni s-a incordat China am pierdut 80 ron.
La castig de ce nu se ia in calcul si administrare cont cost/ luna + comision virare bani? Nu toata lumea investeste 10 000 eur ca comisioanele sa nu se simta.