BROKERII ŞI BURSA NU VOR LISTĂRI DUBLE Nu doar oferta Romgaz: Rezistă BVB la întregul program de privatizări?

Listarea la bursă a Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, are o importanţă crucială pentru ofertele viitoare programate de statul român, aşa că autorităţile noastre nu îşi permit să facă niciun pas greşit, în acest moment.

Brokerii locali şi, mai nou, Bursa de Valori Bucureşti, prin vocea autoritară a noului CEO Ludwik Sobolewski, fac presiuni ca oferta Romgaz să rămână doar la Bucureşti.

Statul, însă, are de făcut calcule mai complexe decât satisfacerea comunităţii pieţei de capital. El trebuie să îşi asigure premisele pentru derularea ofertelor publice convenite cu FMI pentru anul viitor, să obţină cât mai mulţi bani din întregul program de privatizări şi să stimuleze finanţarea prin piaţa de capital pentru ca economia să nu mai depindă în întregime de bănci.

• Sobolewski a amuţit audienţa, dar ce o însemna tăcerea?

Noul CEO polonez al Bursei de Valori Bucureşti a făcut show la întâlnirea de săptămâna trecută cu reprezentanţii Departamentului pentru Energie şi cu cei ai Goldman Sachs, intermediar al ofertei Romgaz, programată pentru această toamnă.

Militând pentru listarea producătorului de gaze doar la BVB, de pe o poziţie de forţă, Sobolewski a stârnit admiraţia comunităţii pieţei.

Brokerii se tem că, printr-o listare dublă, aşa cum a propus intermediarul şi aşa cum statul a dat semne că agreează, bursa locală ar rămâne fără "sânge", supt vampiric de cealaltă piaţă.

Potrivit unor surse, Sobolewski a făcut o demonstraţie de forţă la negocierea ofertei Romgaz, amuţind audienţa.

Dar, clientul intermediarului Goldman Sachs este Statul, iar nu BVB, aşa că rămâne de văzut ce a însemnat tăcerea de după "parada" lui Sobolewski şi dacă argumentele sale au fost convingătoare.

Voci din piaţă afirmă că Ludwik Sobolewski era obligat să facă pe placul acţionarilor Bursei, în contextul în care el a preluat cârma, tocmai când o parte dintre acţionarii BVB se pregăteau să trântească actualul Consiliu.

În acelaşi timp, Sobolewski ar trebui să ducă grija binelui pieţei, pe termen lung.

• Propunerile lui Goldman

Iniţial, Goldman Sachs a pus pe masa statului două propuneri pentru oferta Romgaz: listare de acţiuni la BVB şi GDR-uri (global depository receipt) la Londra sau listare dublă la BVB şi Varşovia.

Listarea doar în România nu a fost recomandată.

Gabriel Dumitraşcu, directorul Direcţiei Privatizare şi Administrare din cadrul Departamentului pentru Energie, şi-a atras antipatia comunităţii pieţei de capital după ce a declarat că Bursa de Valori Bucureşti este prea mică şi nu are cum să ne asigure cele aproximativ 600 de milioane de euro pe câte statul doreşte să le obţină pentru pachetul de 15% din Romgaz.

"Am tot discutat cu intermediarul listării Romgaz în ultimele luni şi am ajuns la concluzia că avem un risc major dacă derulăm oferta publică iniţială doar la Bucureşti", a spus Dumitraşcu, la finalul lunii iulie.

Imediat, Asociaţia Brokerilor şi-a exprimat dezacordul total faţă de poziţia statului, acuzându-l pe Gabriel Dumitraşcu de lipsă de viziune.

Asociaţia Brokerilor a transmis: "Rezultatul recent al ofertei secundare Transelectrica arată că se pot face privatizări de succes şi la Bursa de Valori Bucureşti. Desigur că reuşita unei oferte publice depinde însă, în mare măsură, de modul în care ea este pregătită şi promovată, mesajele pe care Guvernul le transmite investitorilor având şi ele un rol important în acest proces".

• Are BVB "snagă" pentru întreg programul de listări?

Surse apropiate autorităţilor susţin, însă, că statul trebuie să aibă în vedere întreg programul de privatizări (prima programată este Nuclearelectrica, apoi, Romgaz, Electrica, Hidroelectrica), per ansamblu, şi să nu se uite "numai la ce vor unii".

Potrivit acestora, argumentul brokerilor autohtoni pentru listarea Romgaz, numai în România, - deoarece, după cum susţin brokerii, piaţa nu ar avea vreo problemă de lichiditate -, ar putea sta în picioare doar la o primă ofertă, dar nu ar fi valid pentru întreg ansamblul.

Sursele citate ne-au declarat: "Pentru Romgaz, poate că nu este o problemă să strângă până la maxim 600 de milioane de euro de pe piaţa locală. Însă, pentru a vinde corect, în piaţă trebuie să fie disponibilă o lichiditate dublă. Succesul unei oferte publice se măsoară într-un grad de suprasubscriere de peste 150%, ideal 200%.

Cele patru companii care urmează la listare ar trebui să strângă, în total, peste un miliard de euro, în următoarele 12 luni, bani care ar trebui să meargă la buget (cazul Romgaz) şi la companii (cazul Nuclearelectrica, Electrica, Hidroelectrica).

Astfel, piaţa de capital trebuie să fie disponibilă cu o lichiditate dublă. Este evident pentru oricine, dacă ne uităm la programul de privatizări în ansamblu, că piaţa autohtonă nu poate să îl ducă".

Sursele citate spun că cei din piaţa de capital nu au de ce să se plângă şi că ar trebui să se gândească la beneficiile viitoare: "După Romgaz, următoarea ofertă ar fi Electrica. Până atunci, ne lămurim ce se întâmplă cu lichiditatea. Avem timp să măsurăm şi să vedem dacă facem şi oferta Electrica tot cu GDR-uri. Nu obligă nimeni statul să folosească aceeaşi metodă şi la listările următoare.

Dacă scoatem din ecuaţie Romgaz, atunci mai rămâne un program de oferte de câteva sute de milioane de euro, pentru piaţa de capital locală. În plus, alte companii unde statul are participaţii, precum Transelectrica sau Transgaz, pregătesc oferte de obligaţiuni. Piaţa de capital nu are de ce să se plângă, ci ar face bine să se pregătească temeinic pentru a satisface aşteptările investitorilor sofisticaţi din SUA, Asia, restul Europei. Londra este locul ideal pentru o pregătire intensivă".

Autorităţile trebuie să joace prudent pentru că un succes al ofertei Romgaz poate să promoveze toată România, inclusiv piaţa de capital românească, potrivit surselor citate. În schimb, dacă eşuează o eventuală ofertă Romgaz concepută exclusiv pentru piaţa din România, atunci întreg programul de listări ar fi compromis, argumentează sursele citate.

"Dacă listăm Romgaz doar pe BVB şi nu iese bine, adio alte listări, adio bonduri, adio Sobolewski. Cei din piaţă să se gândească bine de tot ce vor şi să nu sacrifice viitorul de dragul comisioanelor pe tranzacţii Romgaz", atenţionează sursele.

Deşi este adevărat că piaţa de capital nu pare să gândească pe termen lung, la fel de adevărat este şi faptul că programul de listări a suferit amânări după amânări, aşa că, din acest punct de vedere, brokerii şi BVB ar fi mulţumiţi să vadă că, măcar, începe oferta Romgaz, iar, apoi, fie ce-o fi!

Pe lângă discuţiile legate de bani, lichiditatea pieţei de capital şi găsirea variantei optime, funcţionarii statului mai au un argument pentru opţiunea listării Romgaz care include şi GDR-uri la Londra.

Dacă intermediarul le spune că aşa pot obţine un preţ mai bun, ei vor putea fi traşi la răspundere dacă ar alege varianta cu preţ mai mic, fiind vorba de bani publici, potrivit surselor citate.

Asigurarea propriului spate primează, oricât de mult ar duce cineva grija statului, a Romgaz sau a pieţei de capital.

Desigur, totul depinde şi de cum îşi formulează, concret, intermediarul propunerile, dacă garantează sau nu obţinerea unui preţ mai mare prin emiterea de GDR-uri la Londra. Afirmaţiile intermediarului vor putea fi lesne verificate la închiderea ofertei: dacă ordinele de subscriere la preţurile cele mai mari vor fi plasate dominant pentru GDR-uri, atunci Certificatele globale de depozit vor avea incontestabil meritul ridicării preţului de închidere al ofertei publice, explică sursele apropiate autorităţilor.

Odată aleasă o variantă, însă, devine imposibil de verificat dacă rezultatul celeilalte ar fi confirmat estimările iniţiale.

Totuşi, potrivit surselor, decidenţii ar putea fi traşi la răspundere pentru alegerea unei opţiuni mai puţin rentabile, pe baza rapoartelor făcute de intermediari după perioada de pre-marketing a ofertei.

• După Romgaz, Potopul?

Sursele apropiate decidenţilor privind oferta Romgaz spun că trebuie luat în calcul şi ce se va întâmpla după derularea ofertei: "Bursa poate că are suficiente resurse să acomodeze o ofertă de 600 de milioane de euro, dar apoi, trebuie să mai aibă lichiditate pentru a asigura şi că preţul nu va cădea.

Dacă preţul acţiunilor scade, pentru că toată lichiditatea a fost absorbită în ofertă, atunci valoarea pachetului cu care statul rămîne în portofoliu (70%) se va devaloriza. Nu este bine! Statul este interesat şi ca preţul să crească, după ofertă. De asemenea, să fie lichiditate în piaţă pentru celelalte listări, pentru obligaţiunile companiilor de stat, dar şi pentru privaţi".

• La muncă!

Sursele citate consideră că unii brokeri locali nu au mijloace să aducă lichiditate şi investitori: "Piaţa de capital este lipsită de mijloace, dar şi de intenţii.

Sunt unii brokeri locali, acţionari BVB, care nu au făcut destul pentru ca piaţa de capital să se dezvolte. Ei nu vor să piardă controlul asupra bursei, dar bursa moare. Nu îi interesează ce se întâmplă după ofertă. Nu sunt obiectivi.

Fac calcule pe termen scurt. Nu au acceptat nici un sacrificiu ca piaţa de capital şi economia să beneficieze în ansamblu".

Vocile citate susţin că piaţa de capital trebuie să se organizeze, să găsească o viziune comună şi să fie dispusă la un sacrificiu comun.

"Piaţa de capital trebuie să participe la efortul propriei relansări, să ţină AGA la BVB, să desemneze o voce care să discute cu BNR, Ministerul Finanţelor şi Autoritatea de Supraveghere Financiară pentru proiectul Contrapărţii Centrale, care este deosebit de important, să acomodeze derivate şi bonduri care pe orice bursă fac majoritatea tranzacţiilor.

Deocamdată, capitalizarea BVB este de cinci ori mai mică decât a Bursei din Varşovia, însă lichiditatea este de peste 25 de ori mai mică, ceea ce înseamnă că BVB este de cinci ori mai puţin eficientă. Realitate matematică".

• Deponenţii la bănci, ignoraţi

Clienţii băncilor au în depozite peste 40 de miliarde de euro, aşa că ar fi bani suficienţi pentru întreg programul de privatizări, aci, colea, în bătătură şi nu peste mări şi ţări.

Bursa însă nu a mişcat nici un deget să îi discloce, iar la ofertele statului, intermediarii s-au concentrat, de fiecare dată pe investitorii străini.

I-au linguşit în toate felurile posibile, doar, doar, or arunca nişte mărunţiş şi la noi.

În schimb, prin ţară, nu a bătut nimeni din poartă, în poartă şi nu "s-a dat" nimeni la televizor să spună publicului ce e cu Romgaz-ul "ăsta". Investorii de la noi ar merita un discount de retail egal cu dobânda la depozite bancare, mecanisme de tranzacţionare accesibile, lichiditate destulă pentru creşterea preţului acţiunilor, garanţia investiţiei printr-un management performant.