Bursa a crescut ieri cu 0,25%, într-o piaţă în care cei mai mulţi investitori au continuat să adopte poziţii de aşteptare, iar deal-uri cu titluri OMV Petrom, precum şi tranzacţii cu acţiunile Fondului Proprietatea şi a patru dintre cele cinci SIF-uri au ridicat lichiditatea la 32 milioane lei.
La fel ca în precedentele şedinţe, piaţa a fost marcată de apatie, puţinii investitori prezenţi la tranzacţionare continuând să transfere acţiunile fără vreo reacţie la factorii şi evenimentele de pe plan intern.
Investitorii au tranzacţionat în total acţiuni de 31,7 milioane lei (7 milioane euro), valoare aproape dublă faţă de rulajul şedinţei anterioare, de numai 16,7 milioane lei (3,7 milioane euro). Peste 91% din lichiditatea pieţei a fost asigurată de cinci deal-uri cu 0,056% din titlurile OMV Petrom (12,6 milioane lei), precum şi de tranzacţii cu acţiunile Fondului Proprietatea (5,4 milioane lei), SIF Oltenia (3,4 milioane lei), SIF Moldova (2,7 milioane lei), SIF Banat-Crişana (2,4 milioane lei) şi SIF Transilvania (2,3 milioane lei).
Un rulaj mai mare decât cel de marţi a fost înregistrat la finele lunii noiembrie, când transferurile au însumat 34,9 milioane lei (7,7 milioane euro).
Directorul de tranzacţionare al firmei de brokeraj Transilvania Capital, Bogdan Ceuca, a declarat: "România nu a reintrat pe radarul fondurilor mari de investiţii deoarece nu avem un program prin care să atragem atenţia asupra pieţei de capital din Româ-nia. Nu există nimic la orizont. Au rămas foarte puţini investitori şi acest lucru îl putem observa după volumele scăzute din ultimele şase luni. Nu am avut o reacţie la deznodământul alegerilor parlamentare deoarece nu mai are cine să reacţioneze. Dacă am fi avut tranzacţii de 50 milioane lei, am fi avut şi reacţii atât pozitive, cât şi negative, deoarece erau păreri diferite în rândul investitorilor. Astfel, avem prea puţine păreri şi prea puţini inves-titori care au o miză în segmentul pieţei de capital.(...) Vânzătorii vând încet pentru că nu au cui să cedeze volume mari, iar cumpărătorii aduc lichidităţi, însă puţine, şi la rândul lor nu accelerează achiziţiile. Este un joc de-a şoarecele şi pisica. Partea pozitivă este că există cumpărători chiar şi pe lichiditatea aceasta mică".
La închiderea pieţei principale, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, era în creştere cu 0,5%, iar indicele extins al Bursei, BET-XT, se plasa cu 0,8% peste ziua precedentă. Indicele BET-XT reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni româneşti în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea (FP).
Indicele extins BET-BK, care cuprinde cele mai lichide 25 de acţiuni, inclusiv titlurile băncii austriece Erste (EBS), a avansat cu 0,63%, iar indicele BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor Fondului Proprietatea, a crescut cu 1,13%.
Pe de altă parte, indicele BET-NG, al acţiunilor companiilor din sectorul energetic, a scăzut cu 0,24%.
Bogdan Ceuca a mai spus: "Dacă viitorul Guvern va arăta în câteva luni că este capabil să se organizeze, că poate să dea primul ministru, că se pot face paşi pentru aprobarea bugetului statului în formă finală, nu cum este acum de principiu, şi poate rezolva problemele guvernamentale şi economice, cu siguranţă vom vedea şi reacţiile pe măsură pe bursă. Răs-punsul îl vom avea în câteva luni. Nimic nu se poate face peste noapte, dar în acelaşi timp dacă vom vedea paşi mici vom avea cu siguranţă şi reacţii pozitive pe piaţă. Pentru a putea reatrage atenţia asupra bursei locale trebuie să facem ceva şi din interior. Un program de privatizări cu termene fixe sau un buget multianual ar putea readuce investitori interni, precum şi externi înapoi spre piaţa de capital românească".
Titlurile Fondului Proprietatea au continuat să fie cele mai lichide din piaţa principală, cu operaţiuni de 5,4 milioane lei, iar preţul a stagnat la 0,538 lei.
La finalul şedinţei, rulaje de peste 500.000 de lei mai înregistrau doar acţiunile emise de 7 din cele 81 de companii listate pe primele trei categorii ale BVB şi la secţiunea titlurilor internaţionale.
Lichiditatea pieţei Rasdaq a urcat la 11,5 milioane lei (2,5 milioane euro) şi a atins cel mai ridicat nivel din ultimele trei luni datorită unui deal cu 15,67% din acţiunile Albalact pentru 10,6 milioane lei (2,3 milioane euro).
Un rulaj mai mare decât cel de marţi a fost înregistrat pe 10 septembrie, când lichiditatea a fost de 18,7 milioane lei (4,1 milioane euro), pe fondul unei tranzacţii prin care omul de afaceri Ioan Niculae a mutat pachetul de pe o firmă pe alta de acţiuni deţinut la Giurgiu Nav, reprezentând de 92,54% din capitalul social. Tranzacţia de atunci a fost realizată pentru 17,3 milioane lei (3,8 milioane euro).
• Tatăl şefului Albalact a transferat aproape 16% din acţiunile firmei către o firmă din Cipru
Petre Ciurtin, tatăl preşedintelui CA şi al directorului general al Albalact (ALBZ) Raul Ciurtin, a transferat, marţi, un pachet de acţiuni reprezentând 15,67% din titlurile procesatorului de lactate către o firmă înregistrată în Cipru, Croniar Holdings Limited.
Titlurile au fost transferate la ora 15:34, la preţul de 0,1041 lei, cu 20% sub ultima cotaţie de luni, de 0,1302 lei/acţiune. Astfel, transferul a fost efectuat pentru suma de 10,6 milioane de lei (2,3 milioane de euro).
Operaţiunile au fost intermediate de UniCredit CAIB Securities, potrivit unor notificări transmise, marţi, Bursei.
Tranzacţia de marţi este asemănătoare altor două transferuri realizate la începutul lunii august, când preşedintele CA şi directorul general al companiei, Raul Ciurtin, şi tatăl său Petru Ciurtin au transferat 26,85% din acţiunile Albalact către o firmă înregistrată în Cipru, Crisware Holdings.
Atunci, Raul Ciurtin a declarat, citat de Mediafax, că va investi prin firma din Cipru.
În acţionariatul Albalact se regăsesc Petru Ciurtin, tatăl directorului general (16,07% din titluri) şi fondul de investiţii RC2 Limited, înregistrat în Cipru (25,45%).
Compania a înregistrat în primele nouă luni cu afaceri de 247 milioane de lei, nivel apropiat de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut, şi cu un profit net în scădere cu 23%, la 2,7 milioane lei.
Tranzacţia negociată cu acţiunile Albalact nu a influenţat preţul de pe piaţa principală, unde acţiunile au încheiat în scădere cu 0,15%, la 0,13 lei, pe un rulaj de doar 13.000 de lei.
Raportat la cea mai recentă cotaţie de pe piaţa principală, Albalact este evaluată la 84,8 milioane lei (18,7 milioane euro), iar în funcţie de preţul la care a fost realizat deal-ul, compania este evaluată la 68 milioane lei (15 milioane euro).
Compania este unul dintre primii trei producători de lapte şi produse lactate din România. Albalact are mai mult de 600 de angajaţi şi peste 5.000 de acţionari.