CCR A DECIS: Legea dării în plată - constituţională

Actualizare - DANIEL CĂTĂLIN ZAMFIR: "Toţi debitorii cu credite în CHF intră sub incidenţa legii"

Toţi debitorii cu credite în CHF intră sub incidenţa legii, evidenţiază senatorul PSD Daniel Cătălin Zamfir, care a promovat Legea dării î plată. Acesta a scris pe pagina sa de Facebook: "Astăzi, Curtea Constituţională a validat noua Lege a dării în plată! A fost respinsă excepţia de neconstituţionalitate cu privire la modificările aduse, cu excepţia actualizării art. 8.alin (5). Pe înţelesul tuturor, executaţii silit vor avea în continuare acces la lege dacă îndeplinesc pragurile de impreviziune stabilite de lege.

Aşadar, dacă rata la bancă a crescut cu mai mult de 50% faţă de momentul semnării contractului sau cursul de schimb a crescut cu mai mult de 52,6% faţă de data încheierii contractului, debitorul poate solicita reechilibrarea contractului, iar banca e obligată să accepte. În aceste condiţii, toţi cei cu credite în CHF intră sub incidenţa legii! Îi îndemn pe toţi cei care au contracte de credit, a căror rată a crescut cu mai mult de 50%, să notifice banca să le reechilibreze contractele!"

La rândul său, avocatul Gheorghe Piperea, care a redactat textul legislativ, susţine că "cei care vor avea de suferit de pe urma crizei economice au acum la dispoziţie un adevărat scut de protecţie, practic indestructibil".

---

Actualizare - CREDERE: "Împrumutaţii care au nevoie de o reechilibrare a contractului de credit vor avea şansa să obţină hotărâri favorabile"

Împrumutaţii care au nevoie de o reechilibrare a contractului de credit vor avea şansa să obţină hotărâri favorabile, opinează Asociaţia CREDERE, după decizia CCR. Reprezentanţii CREDERE apreciază, într-un comuncat: "Am aşteptat cu mari emoţii decizia Curţii Constituţionale a României referitoare la modificările legii dării în plată cuprinse ȋn legea nr 52/2020, iniţiată de domnul deputat Daniel Cătălin Zamfir şi sprijinită de domnul avocat Gheorghe Piperea. Aşteptarea ne-a fost răsplătită cu o decizie favorabilă consumatorilor, fapt ce va schimba în bine destinele debitorilor, în special a celor care au credite în franci elveţieni. Ne bucurăm că argumentele prezentate de doamna avocat Alexandra Ianul au fost analizate de judecătorii curţii şi îi mulţumim că a susţinut cu profesionalism şi efort uriaş interesele consumatorilor. Suntem convinşi că memoriul depus de asociaţia Credere, cu informaţii clare şi detaliate despre practica din instanţe şi despre situaţia debitorilor, dar şi mesajele trimise curţii de către clienţii îndatoraţi, au avut o contribuţie importantă în decizia de astăzi.

Împotriva legii nr. 52/2020 băncile au formulat câteva sute de excepţii de neconstituţionalitate. Acestea se adaugă la cele peste 1500 de excepţii aduse legii dării în plată (nr.77/2016) şi care au avut ca rezultat decizia CCR din 2016, decizie care precizează că instanţa analizează relaţia contractuală dintre client şi bancă şi verifică dacă există impreviziune. Din păcate, instanţele, în cea mai mare parte, au impus debitorilor să probeze impreviziunea, deşi în cazul devalorizării leului în raport cu francul elveţian este mai mult decât evident dezechilibrul contractual. Legea nr. 52/2020 a fost determinată deci de practica judiciară şi clarifică pragul privind cursul valutar la care debitorul se află în situaţia de impreviziune.

Soluţia de astăzi a Curţii Constituţionale a României este, astfel, esenţială, fiindcă ajută la îmbunătăţirea practicii din instanţe în favoarea consumatorilor supraîndatoraţi. Drept consecinţă, împrumutaţii care au nevoie de o reechilibrare a contractului de credit vor avea şansa să obţină hotărâri favorabile, putând să ȋşi ducă la ȋndeplinire, ȋn mod echitabil, obligaţiile contractuale".

---

Legea dării în plată este constituţională, cu o singură excepţie, a hotărât, astăzi, Curtea Constituţională a României (CCR), după două amânări ale acestei decizii.

Avocatul Alexandra Ianul (fostă Burada), care a susţinut constituţionalitatea legii, a precizat, după decizia CCR: "Avem o lege a dării în plată absolut constituţională, cu excepţia modificărilor pe alin. 8, avem prag, nu vor mai fi discuţii legate de impreviziune de acum încolo şi, exact cum anticipam, soarta proceselor din instanţă pe darea în plată este una clară - mergem cu toţii spre victorie".

CCR a transmis, într-un comunicat: "Curtea Constituţională a României a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art. 8 alin. (5) tezele a doua şi a treia din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.

Cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 4 alin.(1) ind.1-ind.3, (3) şi (4), art.5 alin. (3) şi (3) ind.1, art.7 alin. (4) şi (5) ind.1 din Legea nr. 77/2016, precum şi Legea nr.52/2020, în ansamblul său, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

În argumentarea soluţiei de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (5) tezele a doua şi a treia din Legea nr. 77/2016, cu modificările şi completările aduse prin Legea nr.52/2020, Curtea a reţinut că prezumarea absolută a impreviziunii în ipoteza în care debitorul a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, dar este în continuare executat silit pentru datoria iniţială şi pentru accesoriile acesteia, neacoperite prin executarea silită a imobilului ipotecat, conservă elementele de neconstituţionalitate reţinute în Decizia nr.731/2019. În aceste condiţii, Curtea a constatat că art.8 alin. (5) tezele a doua şi a treia din Legea nr. 77/2016 nu respectă deciziile anterioare ale Curţii Constituţionale (Decizia nr. 623/2016 şi Decizia nr.731/2019), astfel că încalcă art. 147 alin. (4) din Constituţie. Totodată, s-a reţinut şi încălcarea art.1 alin. (5) şi art.44 din Constituţie, prin raportare la cele stabilite în Decizia nr.731/2019".

Dezbaterea cu privire la acest act normativ a avut loc după ce mai multe bănci şi IFN-uri au sesizat Curtea cu privire la eventuale obiecţii de neconstituţionalitate.

Avocatul Alexandra Ianul a precizat atunci că, dintre toate criticile aduse de bănci, chestiunea spinoasă rămâne aceea potrivit căreia, în opinia instituţiilor bancare, trebuia să existe un aviz al Băncii Naţionale a României pentru ca această lege să fie adoptată. Avocaţii clienţilor au susţinut că nu era necesar un astfel de aviz.

Legea dării în plată a mai fost supusă unui control a priori de constituţionalitate, în urma unei sesizări a parlamentarilor USR şi PNL, dar CCR, prin decizia nr. 731/2019, a declarat că proiectul este constituţional, exceptând pragul de 20% de variaţie de curs valutar, care poate fi considerat compatibil cu Constituţia doar cu condiţia ca variaţia de curs valutar să fie mai gravă şi să aibă persistenţă în timp, a arătat avocatul Gheorghe Piperea.

Unul dintre punctele forte de susţinere a constituţionalităţii noii legi a dării în plată a fost memoriul depus de Asociaţia CREDERE la CCR. Printre altele, documentul arată că interpretările eronate ale instanţelor de judecată au vizat noţiunea de impreviziune cuprinsă în legea dării în plată. În acest context, Parlamentul a instituit prin lege criterii de impreviziune, adică au fost determinate acele situaţii de dezechilibru existente în materia contractelor de credit.

Legea 52/2020 care a modificat, anul trecut, textul iniţial adoptat prin legea 77/2016 pare să fi convins instanţele, care, la finalul anului 2020, au început să dea câştig de cauză debitorilor. Noua lege a dării în plată a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis la jumătatea lunii mai a anului trecut.

Emilia Olescu