Casa de Economii şi Consemnaţiuni (CEC) ar putea plăti despăgubiri persoanelor care au investit în FNI. Tribunalul Bucureşti a hotărît, ieri, să introducă drept parte responsabilă civilmente, în dosarul FNI, şi CEC-ul. Motivul este Camenco Petrovici, fostul preşedinte al băncii şi inculpat în dosarul FNI, cel care a semnat cu "SOV Invest" contractul de fidejusiune - cauţiune. Prin acest contract, CEC avea rol de garantor, angajîndu-se să contribuie la acoperirea prejudiciului în cazul în care "SOV Invest" şi FNI nu putea face acest lucru. În replică, Gheorghe Oană, vicepreşedinte CEC, ne-a declarat: "Noi am cesionat toate obligaţiile la AVAS. Nu ştiu de ce ne caută pe noi".
Ioana Maria Vlas, fosta preşedintă a "SOV Invest" şi inculpată în dosarul FNI, a susţinut ieri, potrivit "Rompres", că nu a semnat pentru cumpărarea de către CEC a unui număr de unităţi de fond în valoare de peste 300 de miliarde de lei. În opinia sa, contractul încheiat între "SOV Invest" şi CEC avea rolul de a-i înşela pe cei aproximativ 300.000 de investitori ai FNI.
Ioana Maria Vlas a afirmat că, în anul 1998, atunci cînd a preluat conducerea instituţiei, ştia că fondul funcţionează ilegal. Astfel, numărul unităţilor de fond era în neregulă, existînd acţiuni necotate, supraevaluate şi altele cu un grad redus de lichiditate, a explicat Ioana Maria Vlas. Totodată, Vlas a arătat că FNI nu avea bancă depozitară, situaţie care eluda legea.
De asemenea, Ioana Maria Vlas a susţinut că, în mică parte, comisionul de administrare plătit de FNI revenea societăţii "SOV Invest", fiind încasat de firma "Gelsor", de unde ajungea la Sorin Ovidiu Vîntu.
Ioana Maria Vlas a precizat că valoarea unităţii de fond nu reieşea din calcule, ci era crescută în mod arbitrar de către inculpatul Nicolae Popa (fost director al grupului de firme "Gelsor"), la ordinul lui Sorin Ovidiu Vîntu. Ea a mai spus că, după ce a preluat conducerea "SOV Invest", numărul acţiunilor necotate nu a fost diminuat decît în rapoartele către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.
În faţa sediului Tribunalului Bucureşti s-au adunat, joi, mii de investitori ai FNI ca să depună cereri de constituire, ca părţi civile, în proces.
Investitorii au făcut plîngere penală, în 2000, împotriva persoanelor vinovate de falimentarea fondului, cerînd recuperarea sumelor pe care le-au investit. De la Inspectoratul General al Poliţiei, dosarul a fost trimis la Judecătoria Sectorului 2, iar ulterior Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de unde a ajuns la Tribunalul Bucureşti.