Peste 11 milioane de pachete cu ţigări, cu o valoare aproximativă de 105 milioane de lei, au fost confiscate, anul trecut, conform datelor oferite ieri de Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF), în creştere faţă de 2014, când au fost reţinute 8 milioane de pachete. De asemenea, poliţiştii de frontieră au reţinute peste 1300 de kilograme de tutun şi au identificat şi destructurat 28 de grupuri organizate, implicate în contrabanda cu ţigări.
Având în vedere problemele producătorilor de ţigarete care trebuie să-şi conformeze produsele, până în 20 mai, la noua Directivă Europeană, care încă nu a fost transpusă în legislaţia noastră, este previzibil ca nivelul contrabandei să explodeze.
Întrebat ieri, la o conferinţă de presă, în legătură cu posibile măsuri suplimentare în acest sens, pe care IGPF le-ar putea implementa pentru a preîntâmpina scenariul, chestorul principal de poliţie Liviu-Marius Galoş a afirmat că sarcina Poliţiei de Frontieră este limitarea contrabandei. Cu toate acestea, având în vedere apropierea geografică faţă de Ucraina şi Republica Moldova, unde ţigările sunt produse la un preţ mai mic, graniţa nu poate fi ermetizată, iar contrabanda va continua, a precizat oficialul.
Ministrul de Interne, Petre Tobă, a lăudat ieri performanţele Poliţiei de Frontieră , care gestionează peste 3000 de kilometri de graniţă, dintre care mai mult de 2000 de kilometri reprezintă frontieră externă a Uniunii Europene. Acest lucru atrage o răspundere a autorităţilor de la Bucureşti, nu doar în faţa propriilor cetăţeni, ci şi a celor din UE, a mai precizat ministrul, în aceeaşi conferinţă de presă organizată de IGPF, cu ocazia prezentării raportului de evaluare pe anul 2015.
Ţara noastră a fost activă la nivel european, fiind a doua contribuitoare la FRONTEX, după Germania. În plus, în cadrul acestei organizaţii, IGPF se află pe primul loc la numărul de zile de misiune desfăşurate, precum şi la numărul de experţi detaşaţi, cu statut "Seconded Guest Officers", potrivit oficialilor Poliţiei de Frontieră .
Printre cele mai importante acţiuni ale IGPF, menţionate de ministrul Petre Tobă, se numără supravegherea zonei Mării Negre, care "poate constitui un etalon pentru celelalte state membre".
Chiar dacă, în anul 2015, Poliţia de Frontieră şi-a demonstrat capacităţile de protejare a graniţelor ţării, în contextul creşterii substanţiale a traficului de la punctele de trecere a frontierei, aceasta trebuie să ia măsuri pentru provocările din viitor.
Dintre acestea, domnul Tobă a amintit de faptul că dinamica fluxului migrator ar putea determina apariţia unor noi rute, care să tranziteze România. În acest sens, au fost luate deja măsuri organizatorice, pe plan intern, pentru ca autorităţile să răspundă eficient la situaţiile cu care ne putem confrunta, din punctul de vedere al fenomenului migraţionist. Un exemplu în acest sens, oferit de ministru, este cel al taberelor temporare pentru refugiaţi din localităţile Lunga şi Moraviţa, care pot fi rapid operaţionalizate.
De asemenea, în eventualitatea unui aflux masiv de migranţi, au fost create rezerve de personal, care să suplimenteze numărul celor aflaţi acum la frontiera cu Serbia şi Bulgaria. În plus, au avut loc întâlniri de lucru între reprezentanţii IGPF şi cei din alte structuri din cadrul MAI, în vederea elaborării unui act normativ în acest sens (OUG 53/2015, pentru stabilirea unor măsuri de gestionare, prin intermediul centrelor integrate, a situaţiilor determinate de un posibil aflux masiv de migranţi).
Ţara noastră nu s-a confruntat, în 2015, cu o creştere semnificativă a numărului de migranţi ilegali. Poliţiştii de frontieră români au depistat, în zona de competenţă, mai puţin de 1500 de cetăţeni străini care au încercat să treacă ilegal frontiera, mare parte dintre ei acţionând în grupuri organizate, cu sprijinul unor traficanţi. Autorităţile au mai identificat 211 traficanţi şi 175 de transportatori, atât cetăţeni români, cât şi străini. Cea mai mare parte dintre persoanele depistate în tentativa de trecere ilegală a frontierei sunt din ţări precum Siria, Afganistan, Irak, Pakistan şi Iran.
• Poliţia de Frontieră face performanţă cu echipamente învechite
Gradul de înzestrare cu mijloace de mobilitate şi echipamente a autorităţilor însărcinate cu protejarea graniţelor variază între 45% şi 80%, iar peste 60% din toate categoriile de tehnică au o vechime de exploatare cuprinsă între 5 şi 10 ani, a afirmat chestorul principal de poliţie Liviu-Marius Galoş. Această situaţie duce, în timp, la creşterea costurilor pentru întreţinerea echipamentelor. Din acest motiv, a precizat oficialul, se are în vedere îmbunătăţirea înzestrării Poliţiei de Frontieră.
Anul trecut, IGPF a gestionat fonduri bugetare de peste 900 de milioane de lei, iar gradul de absorbţie raportat la creditele deschise a fost de 99,93%. În ceea ce priveşte fondurile europene nerambursabile, a fost finalizat programul anual 2013, Inspectoratul înregistrând un grad de absorbţie de 95,4%.
Din banii de la Uniunea Europeană, s-a asigurat mentenanţa sistemelor SCOMAR (Sistem de supraveghere la Marea Neagră) şi SCOD (la Dunăre).
Printre proiectele internaţionale finalizate cu succes anul trecut, se numără cooperarea în domeniul migraţiei ilegale şi protecţiei drepturilor omului, cu Moldova şi Ungaria, iniţiativă finanţată prin Mecanismul Norvegian.