English
Obligaţiunile guvernamentale şi obligaţiunile agenţiilor guvernamentale din SUA au fost vândute masiv în primul trimestru al anului din portofoliile deţinute de China. Valoarea cumulată a vânzărilor nete a fost de 53,26 miliarde de dolari, un nou record, pe fondul unor vânzări nete de 44,7 miliarde din portofoliul de obligaţiuni guvernamentale (vezi graficul 1).
Bloomberg subliniază că "vânzările evidenţiază mişcarea naţiunii asiatice de diversificare în afara activelor americane, în condiţiile în care persistă tensiunile comerciale".
Deşi agenţia de ştiri americană nu abordează subiectul, unul dintre factorii din spatele reducerii rezervelor valutare în dolari ale Chinei îl poate reprezenta creşterea volumului schimburilor comerciale cu partenerii din BRICS şi alte ţări din Sudul Global pentru care decontările se fac în propriile monede. Astfel de operaţiuni sunt facilitate de numeroasele linii de swap bilaterale deschise de Banca Populară a Chinei.
Stephen Chiu, analist valutar la Bloomberg Intelligence, a declarat că intenţia clară de diversificare este ilustrată de faptul că vânzările au loc în ciuda apropierii de un ciclu de reducere a dobânzii de politică monetară, care ar determina creşterea valorii de piaţă a obligaţiunilor.
"Dacă Trezoreria SUA ar fi fost condusă de oameni competenţi, toate alarmele ar suna. Din păcate, Trezoreria are o conducere numită politic", a subliniat economistul britanic Philip Pilkington pe contul său de Twitter.
Bloomberg mai precizează că vânzarea titlurilor de stat americane are loc pe fondul creşterii achiziţiilor oficiale de aur ale Chinei, fenomen care poate reflecta "preocuparea legată de riscul impunerii sancţiunilor economice", conform unei declaraţii recente a directorului general adjunct al FMI, Gita Gopinath.
În timp ce vânzările nete ale Chinei s-au accelerat în ultimii doi ani, achiziţiile nete ale obligaţiunilor guvernamentale şi ale obligaţiunilor agenţiilor guvernamentale americane au crescut exploziv pentru Marea Britanie în ultimii trei ani (vezi graficul 2).
Valoarea cumulată a achiziţiilor nete în portofoliile din Marea Britanie a fost de 487,5 miliarde de dolari în 2022 şi de 125,9 miliarde anul trecut.
De la începutul anului 2022 până la sfârşitul primul trimestru din 2024, vânzările nete cumulate ale obligaţiunilor guvernamentale şi ale agenţiilor guvernamentale americane deţinute în portofoliile din Japonia au fost de aproape 102 miliarde de dolari.
În aceste condiţii, portofoliul de obligaţiuni guvernamentale americane deţinut de Japonia a scăzut cu circa 112 miliarde de dolari din ianuarie 2022 până în martie 2024, al Chinei cu circa 266 miliarde, în timp ce portofoliul din Marea Britanie a crescut cu 117 miliarde de dolari.
Portofoliul de obligaţiuni guvernamentale americane din Marea Britanie a crescut cu aproape 62% de la începutul anului 2020, pe fondul unei scăderi de 2% a portofoliului din Japonia şi a unei scăderi de 29% a portofoliului din China.
Craig Shapiro, consilier al firmei LaDuc Trading, a declarat pentru Newsweek că există trei motive principale pentru această tendinţă: În primul rând, "blocarea rezervelor valutare ale Rusiei de către SUA şi alte ţări G7, inclusiv ameninţările cu exproprieri şi sancţiuni, a determinat probabil China să îşi reducă expunerea faţă de obligaţiunile guvernamentale americane pentru a evita acţiuni similare împotriva sa".
Shapiro a subliniat apoi că deficitul bugetar foarte mare al Statelor Unite, despre care inclusiv oficiali ai Federal Reserve au declarat că se află pe o traiectorie nesustenabilă, reprezintă un al motiv important, deoarece "China anticipează probabil că dobânzile din SUA vor continua să crească din cauza deficitelor fiscale persistente, iar o atitudine prudentă arată că trebuie să vândă acum, mai degrabă decât să rişte pierderi sau rambursarea în dolari devalorizaţi".
Nu în ultimul rând, vânzarea obligaţiunilor americane permite autorităţilor de la Beijing să gestioneze problemele economice interne fără a risca o depreciere a yuanului.
Amplificarea tensiunilor comerciale dintre primele două economii din lume, despre care revista The Atlantic a scris recent că "este un război comercial pe care China îl merită", deoarece "modelul economic al Beijingului este conceput pentru a promova industria chineză în detrimentul restului lumii, iar partenerii comerciali ai Chinei s-au săturat", poate conduce la menţinerea ritmului accelerat de vânzare a obligaţiunilor americane, cu efecte negative asupra dolarului, mai ales din punct de vedere al rolului său de monedă internaţională de rezervă.
Oare vor reuşi aliaţii Americii să ajute la susţinerea dolarului prin achiziţiile de obligaţiuni guvernamentale şi ale agenţiilor guvernamentale care să compenseze, cel puţin, vânzările tot mai mari ale Chinei?
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.05.2024, 00:51)
Cel mai mare cumparator este, nesurprinzator, Fed. Nu oficial via QE, ci indirect prin reducerea QT (tightening). Se vede in piata de actiuni, impinsa de buybacks si lichiditatea fondurilor de hedging.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.05.2024, 06:37)
FED nu cumpara . reducerea QT inseamna tot QT dar mai mic.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.05.2024, 07:29)
Cat timp yieldurile la bondurile americane nu cresc alarmant nici nu conteaza cine, cat si de ce vinde. Iar dolarul ramane principala moneda de refugiu pentru ca si euro are problemele lui.
Yuanul nu va fi moneda de refugiu nici macar pentru tarile BRICS. Avem in China o criza imobiliara in plina desfasurare si care in orice moment se poata transforma intr-o criza financiara cu final neasteptat.
Pentru peste 20 de milioane de apartamente chinezii au platit avansul si acestea nu au mai fost livrate. Daca punem un avans mediu de 100.000 dolari asta inseamna ca populatia are in acest moment pierderi de peste 2 trilioane dolari doar din achizitiile directe de apartamente. Apoi, mai au pierderi uriase si din investitiile facute in diferite vehicule financiare care au promis randamente mari din investitiile in piata imobiliara.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.05.2024, 07:40)
Eu am o mare admiratie pentru asiatici si pentru poporul chinez. Oamenii astia debordeaza de energie, harnicie si de spirit antrepenorial. Exista o cultura sanatoasa a banului, oamenii muncesc si investesc cu pasiune. China are si un sistem educational exceptional.
Dar o economie dirijata nu poate performa la fel de bine ca o economie libera. Interventia partidului comunist in economie si societate a tot crescut si acesta este un lucru profund nesanatos.
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.05.2024, 07:53)
De peste 40 de ani, Occidentul a fost partenerul fara limite al Chinei si cel care a ajutat China sa creasca si sa iasa din saracie.
Faptul ca presedintele Xi cultiva acum un nationalism puternic indreptat impotriva Occidentului si ca l-a ales pe macelarul Putin ca partener fara limite transmite un mesaj foarte prost.
Poate vedem totusi si China ca renunta la frustrarile ei de gradinita si se ridica la statutul si rolul de mare putere economica si militara. China are evident capacitatea de a deveni un esential pol de stabilitate si prosperitate in lume, dar pana acum a preferat sa faca ”parteneriate fara limite” cu tot felul de tembeli care vor sa ne distruga pe toti (inclusiv pe ei).
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.05.2024, 11:56)
Sa nu uitam invadatorii SUA, nație născută pentru a face sânge, o Europa cu volan pe dreapta și anormalitatile lumii occidentale pot fi enumerate la nesfarsit
1.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.05.2024, 12:09)
mujicia vorbeste de "invadatori" pfff ce ti-e cu proiectia asta
1.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.05.2024, 16:05)
Eu am masini volan pe stanga de cand ma stiu si pe pasaport zice ca-s in Europa. In SUA am fost de cateva ori si nu invada pe nimeni si iarasi curios, si acolo tot volan pe stanga aveau. Asa crede mujicia ca americanii sunt bau bau si europenii nebuni? OF, of, hai fugi dupa copeici!
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.05.2024, 07:01)
China cumpara aur nu hartie colorata. Poate au vandut, poate doar au expirat si nu le-au mai inlocuit. Pot fi si sanctiunile, poate ca au vrut sa-si sustina yuanul fata de dolar, si de-asta au vandut dolari, sau n-au mai cumparat dolari.
America poate fi distrusa doar din interior. Si se pare ca exact asta fac. Toata lumea le spune ca ritmul de cheltuieli e not sustainable, dar degeaba.
Acum iar sunt 2 candidati populisti la presidentie, Trump si Biden, ambii cu deficite mari, deci nici o sansa sa se indrepte ceva curand. Devalorizarea dolarului e garantata. Lumea stie asta , de-asta aurul urca, bursa urca, piata imobiliara , hm, nu s-a corectat cum ar fi fost normal, si cum scad un pic dobanzile iar o ia in sus, desi e cea mai scumpa din istorie, fata de venituri.
Exact identic cu ce e la noi in tara. atat PSDNL cat si AUR sunt populiste, deficite pt voturi.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.05.2024, 08:51)
"Nu în ultimul rând, vânzarea obligaţiunilor americane permite autorităţilor de la Beijing să gestioneze problemele economice interne fără a risca o depreciere a yuanului." de fapt asta este in primul rand si apoi in al doilea rand, China are o problema foarte foarte grava cu uriasa criza imobiliara. Iar Biden daca va castiga va fi la al doilea mandat adica nemaifiind constrans de nimic va schimba foarte multe in economie.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.05.2024, 07:04)
china lichideaza in deflatie obligatiuni… si uk cumpara in inflatie… e bine…
s c c r e t
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.05.2024, 07:26)
dar chiar crezi ca , china a vandut in pierdere bonduri? poate si cu 30% pierdere? mai mult cred ca le-au lasat sa expire si atat.
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.05.2024, 07:58)
Corect
3.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.05.2024, 10:35)
cine a zis ca vand in pierdere?
banii in deflatie se intaresc… si bunurile cad… dar si cv venituri cad mai tare…
s c c r e t
3.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.05.2024, 10:39)
bondurile americane sunt pe pierdere, cele vechi, cu dobanzi de 1-2%. acum sunt dobanzi de 4-5% .
3.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.05.2024, 10:39)
oricum ciclul dolarului pe DXY e cam consumat… pe maxime… pariez “long” iar cadere pe dxy… si deci scumpiri la altii…
plus ca dxy a prins mareu China la intersectie…
deci dolarul ne spune ca var mai exista vanzari in fata de dolari… lucru perfect normal… problema o sa fie cand apare iar “lipsa” de dolar in piata pe minim dolari in dxy… acolo e cu trambite iar… si banuiesc alta explozie de executari silite pe la unii…plus risc deflatie in piete actual in inflatii..
s c c r e t
3.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.05.2024, 10:43)
depinde la ce te raportezi “pierdere”… penteu ca dobanda a fost incasata si nominalul livrat la termen.. atata timp cat bondurile trecute mi-au permis sa generez alt levier pe ele nu vad pierdere.. am generat levier pe bonduri si pe incasare de dobanda… e adeverat ca “potenta” bondului trecut e consumata… dar nu ma deranjeaza asta atat timp act am livrat altele pe calarirea lor (a bondurilor)… si deci nu vad pierdere…. uzura da…
s c c r e t
3.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.05.2024, 10:55)
pai simplu, dc ai dat pe ele 100 de dolari si vrei sa vinzi inainte de scadenta cu 70 ai pierdere 30 dolari. ca te deranjeaza sau nu te deranjeaza te priveste.
3.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.7)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.05.2024, 12:59)
uiti sa adaugi "data icumpararii si vanzarii" plus randamentul la cumparare si vanzare, plus valuarea la cumparare si vanzare nominala dolari ... dar si nominala in noneda chineza...
uiti sa adaugi creditarea peste bond si randamentele aferente ... uiti sa adaugi daca alte "Active" s-au ieftinit atunci cand vinzi bondul...sau daca alte leviere folosite pe bond aduc mai multi "dolari sau moneda chineza" decat bondul "uzat"...
s c c r e t
3.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.8)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.05.2024, 13:00)
am spus si ma repet: valuarea nu se calculeaza nominal! ci in mai multe rapoaret de schimb!
s c c r e t
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.05.2024, 11:18)
Se împlinesc curând 2 decenii de când interpretezi aceeași melodie. :
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.05.2024, 15:31)
Uite asa dolarul american va avea valoarea dinarului kuweitian
5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.05.2024, 16:07)
Rubla sa traiasca, deocamdata tre sa dai 100 pentur un dolar! cand s-o duce dolarul la vale discutam, pana atunci .... mucles!
5.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.05.2024, 16:22)
ai verificat dinarul kuweitian in pret dollari?
ultima tura 1 KWD =3,26 USD...
deci domnul de mai sus sustine ca dolarul s-ar intarii fata de alte "marfuri" pe la unii prin state/tari.... ceea ce e corect in raport cu rubla rusnaca cazuta.
Poti sa ai pe DXY dolar in crash iar in economii locale sa ai bunuri scumpite in dolari... si deci real nu simti ca dolarul e crash ci din contra poate moneda locala / interna sa o simti mai rau fara valuare.
s c c r e t