CITITORII SCRIU Creşterea pieţei BVB este o iluzie optică
Ziarul BURSA #Piaţa de Capital / 5 iunie 2014
Ziarul "BURSA" publică în această rubrică opinii venite din partea cititorilor.
Prezentarea rulajelor zilnice ale BVB în sumarul de tranzacţionare afişat pe pagina de web a bursei, precum şi în statisticile lunare, trimestriale şi anuale, inclusiv în rapoartele către investitori sunt greşit structurate şi induc percepţii eronate consumatorilor acestui tip de informaţie. Până şi presa, în ansamblul ei, a preluat tot greşit conceptul de lichiditate de la BVB ca fiind suma a tot ce se tranzacţionează zilnic prin BVB.
Iată de ce este greşit:
Lichiditatea unei burse este acea informaţie care ar trebui să arate interesaţilor capacitatea ei de a absorbi investiţii pe pe segmentul de piaţă unde chiar se execută tranzacţii prin mecanisme bursiere proprii unei pieţe, în mod continuu şi pe baza modelelor consacrate în practica industrială.
Când investitorul priveşte sumarul de tranzacţionare al unei burse, el trebuie să se asigure că dacă acel sumar valorează zilnic 10 milioane de dolari, atunci piaţa are capacitatea de a executa zilnic, prin registrele de ordine, în piaţa continuă, acea valoare.
La BVB nu este deloc aşa. La BVB, adunăm mere cu pere, valoarea executată prin piaţa continuă cu valoarea executată prin ofertele publice ocazionale şi cu valorile tranzacţiilor negociate prin piaţa de negociere "deal". Peste toate aceste valori însumate tragem o medie şi rezultă o valoare deloc relevantă. Pentru nimeni. Astfel ajungem să dublăm indicatorii de aşa-numita lichiditate, şi chiar mai mult.
Înşelăm investitorii străini, că le-o arătam mai mare decât este. Ei ştiu asta, şi probabil e şi acesta un motiv pentru care ne cred neserioşi.
Înşelăm acţionarii, încercând să le vindem că bursa merge mai bine, că se dezvoltă, când de fapt nu e aşa.
Că se fac ofertele prin bursă, e numai pe o porţiune adevărat: cele mai mari bucăţi din oferte se fac cu registrele închise, la intermediari. Nu comentăm dacă acest lucru e bun sau rău. Spunem doar că nu trebuie adunate aceste sume şi să dea prin calcul lichiditatea medie a bursei. La limită, şi numai într-un caz particular, aceste sume ar putea fi totuşi luate în calcul la lichiditatea medie a BVB: atunci când BVB va face o ofertă pe lună, cu regularitate, ceea ce nu va fi cazul în următorii ani, din păcate.
Că piaţa deal trebuie inclusă în media zilnică de lichiditate, iarăşi este complet fals. La negociere, nu se utilizează absolut deloc descoperirea preţului prin metode bursiere. Dealul este pe de-a-ntregul o tranzacţie în afara pieţei. Bursa nu are nici un rol aici. Putea la fel de bine să se execute OTC, direct la Depozitarul Central, e mult mai ieftin pentru participanţi, iar în acest fel depozitarul ar avea şansa să-şi mai întregească veniturile şi să scape de sub ochiul nervos al directorului general al Bursei care le taie bugetele (măsura şi felul în care face acest lucru sunt discutabile: nu-i dai voie să facă venituri alfel decât din tranzacţiile de pe bursă, iar după aceea îi presezi pe costuri - asta nu e chiar normal).
Practic directorul general al bursei, prin aceste însumări de tranzacţii pe care le promovează presant cu scopul de a arăta o bursă mai mare decât e (foloseşte un fel de "window-dressing"), induce de mai multe ori în eroare publicul interesat de bursă şi pe mai multe direcţii:
- ascunde capacitatea reală a BVB de a absorbi investiţiile prin piaţă care este la jumătate faţă de cum este promovată. Aducem ca argument că valoarea medie zilnică în anul 2014 a pieţei de bază (acţiuni tranzacţionate în piaţă utilizând ordine de tranzacţionare) este, de fapt, jumătate din cât este afişată. De fapt, piaţa BVB face în mod real 20 de milioane de lei pe zi, sub 5 milioane de euro (a se vedea ultima coloană a Tabelului), nedepăşind vizibil sau concludent în 2014 " cel puţin până acum" media anilor 2010-2013 (iată avem 20.11 milioane lei valoarea medie pe primele 5 luni, şi numai 20,8 milioane lei valoarea medie zilnică pe 4 ani anteriori);
- ascunde relevanţa pieţei de bază a bursei, care scade vertiginos. Preţurile stabilite de bursă prin piaţa ei de bază devin nerelevante, deoarece doar jumătate din valoare participă în stabilirea preţurilor de referinţă. În acest sens întrebarea care se pune este: menţine directorul general al bursei o piaţă ordonată, cu preţuri relevante, aşa cum trebuie să fie o bursă, prin menirea ei? Formează BVB preţul în piaţă? Sau în afara ei? Din tabel reiese fără vreun dubiu că piaţa de bază a pierdut în ultimele 5 luni aproape 20% din relevanţă (de la 63% la 51%), cea mai mare scădere anuală din ultimii 4 ani.
- ascunde performanţa slabă a managementului. Piaţa reală nu creşte vizibil nici în acest an, deşi beneficiază de toate listările anilor 2012 şi 2013, de schimbările în legislaţie care dau voie SIF-urilor să deţină acţiuni unele la altele, de bugete de marketing şi promovare serioase, mai beneficiază şi de un context economic, dublat de un nou rating de ţară, ambele mai bune. Iată din tabel că media anului 2014 pe piaţa de bază a acţiunilor tranzacţionate la BVB (adică piaţa, lichiditatea ei reală) a crescut cu mai puţin de 5%.
Aceste observaţii trebuie judecate şi în contextul în care numărul investitorilor în ultima perioadă a scăzut, iar datele sunt deja oficiale, Fondul de Compensare al Investitorilor le-a publicat săptămâna trecută.
Mai trebuie să judecăm aceste cifre şi în cotextul în care preşedintele BVB, Lucian Anghel, ne-a asigurat, încă de anul trecut, de nerăbdarea investitorilor de a veni să facă tranzacţii pe bursa din România, urmărindu-l pe oriunde în lume pe deja fost noul director Sobolewski, garantul dezvoltării pieţei româneşti.
Deocamdată, o parte din ei a cam plecat. Probabil că vor mai veni unii sau alţii la următoarea listare a statului (nu a bursei!), vor cumpăra în ofertă şi vor vinde apoi prin "deal", aşa cum au făcut şi la Romgaz.
Se pare că investitorii aceştia aduşi de Sobolewski nu iubesc piaţa, ci dealul.
Sumarul va creşte, lichiditatea pieţei, nu suficient. Poate chiar relevanţa pieţei va scădea. Ca în cazul Romgaz.
Dar noi am plătit şi plătim ca ele sa crească. Chiar în avans.
• Nota Redacţiei
Intervenţia cititorului nostru anonim este valoroasă pentru că semnalează că valoarea medie a tranzacţiilor de la Bursa de Valori Bucureşti nu este relevantă.
Adevărul este că lichiditatea are o definiţie vagă.
Potrivit Investopedia, lichiditatea reprezintă gradul în care un activ sau o acţiune poate fi vândut sau cumpărat pe piaţă fără să fie afectat preţul activului. Lichiditatea este caracterizată de un nivel înalt de tranzacţionare.
Potrivit site-ului citat, nu există o formulă specifică pentru lichiditate.
Atât timp cât înţelegem prin prin lichiditate uşurinţa cu care putem vinde o acţiune în piaţă, autorul opiniei are dreptate să semnalaze că în piaţa de bază a BVB, media tranzacţiilor zilnice nu este ilustrativă pentru lichiditatea de zi cu zi.
Tranzacţionarea acţiunilor nu este atât de uşor de făcut la BVB, în orice caz, nu pe măsura valorii medii a tranzacţiilor.
De aceea, considerăm nimerită intervenţia, pentru că îndepărtează o iluzie.
După fuziunea Rasdaq cu BVB, toată lumea a sperat ca Rasdaq să fie contaminat de rigoarea BVB. Din păcate, se petrece invers.
Sobolewski, de pildă, confundă lichiditatea cu valoarea medie a tranzacţiilor şi, din cauza aceasta, este fascinat de privatizări, fără să se ocupe de piaţa de bază.
În acelaşi context, cazul eşecului ofertei AdePlast capătă semnificaţia de naufragiu al pieţei.
1. observatii
(mesaj trimis de marius în data de 05.06.2014, 02:53)
Sunt total de acord ca la BVB avem o problema cu volumele de tranzactionare, care sunt foarte mici. De asemenea, managementul nu pare sa dea rezultate. Totusi, as dori sa fac cateva observatii, deoarece nu sunt de acord cu unele aspecte:
-toate bursele fac un total al pietei cu care se lauda, fara prea mari diferentieri intre instrumentele incluse acolo, sau cum le masoara.
- daca ar fi sa ne comparam cu bursele din occident, dar mai cu seama cu cele din Europa centrala, as spune ca la BVB lichiditatea se masoara mai sanatos: "simple counting" la BVB, in loc de "double counting" practicata pe aproape toate pietele, in scop de marketing. Adica o tranzactie de 10 actiuni se numara in sistem "double counting" ca si 20 de actiuni, 10 la vanzator si 10 la cumparator. De aici se dubleaza piata.
-tranzactiile in marja prezente la altii, absente la noi (poate justificat), se masoara inmultind valoarea activului suport cu dublul volumului activului suport de aici rezultand valori aberante, desi sumele efectiv angajate in tranzactie sunt mult mai mici. De ex. un derivat cu activ support in valoare de 1.000 unitati monetare (UM) tranzactionat in marja de 10:1 implica existenta a 100 UM. La finalul tranzactiei se numara o valoare de 1.000 UM x2 (double counting), rezultand o valoare a tranzactiei de 2.000 UM, cand de fapt in cont exista doar 100 UM + eventual inca 100 UM, daca ambii fac tranzactii in marja. Asta in cazul fericit in care marja este de doar 10:1 nu 100:1. Tranzactiile in marja si cele cu derivate (optiuni, futures, indici) ocupa o parte importanta a burselor cu care ne comparam, deci BVB este din start de 10, 50 sau de 100 de ori mai mica decat ele, la un capital disponibil si efectiv angajat in tranzactie echivalent.
-piata deal a devenit utilizata in mod excesiv de cand exista doar 2-3 intermediari mari care fac piata si aduc fonduri de investitii la BVB sau sunt preferate de acestea (fonduri de pensii ale bancilor, FP tranz doar prin 2-3 intermediari); piata deal este mai ieftina decat regular din cate stiu eu, poate ma insel, alti cititori pot confirma sau infirma.
-investitorii locali sunt tot mai putini, destul de saraci si excesiv de speculatori, greu de numit investitori.
-emitentii de calitate (profitabili si cu actiuni libere la tranzactionare suficiente) sunt putini, volumele afisate in bid/ask sunt subtiri chiar si pentru investitorii locali; in plus nu se respecta drepturile actionarilor minoritari, adeci nu se incurajeaza piata.
-pe alte piete se tranzactioneaza in volum mare si in marja instrumente cu venit fix (obligatiuni corporative si DE STAT), uneori mult peste volumele de actiuni; la noi sunt putine emisiuni, comisioane descurajante si emisiunile DE STAT sunt excluse de BNR de la BVB si tinute in ograda proprie, exclusiv pt. banci.
-BVB este piata de frontiera; capitalizarea totala a pietelor de frontiera este de pana la 1 trilion (1.000 miliarde) usd, iar fondurile specializate sau care investesc pe pietele de frontiera au doar cateva zeci de miliarde la dispozitie, adica pot cumpara in medie doar cateva procente dintr-o piata/emitent. Toate aceste piete de frontiera au EXACT aceleasi probleme cu BVB. Si dupa cum stim, la BVB nici nu este posibilitate de diversificare prea mare si nici expunere corespunzatoare pe economie precum in unele exceptii ale pietelor de frontiera.
In concluzie, a compara volumele de la BVB chiar si cu bursele EMERGENTE (nu de frontiera) din ungaria sau cehia, unde abia daca sunt 5-6 emitenti mai rasariti este o aberatie.
Ce putem face este sa ieftinim piata (comisioane mult mai mici), sa aducem emitenti interesanti (mari, reprezentativi si cu free flaot cat mai mare) si sa asiguram respectarea drepturilor actionarilor minoritari si transparenta (legi aplicate). Emisiuni de obligatiuni cat mai multe ar fi binevenite, inclusiv cele de stat. Atunci piata va creste , altfel nu!
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de adi în data de 05.06.2014, 09:10)
E cam ciudat sa aflati ca in categoriile 2 si 3 bvb sau ciar pe rasdaq sunt o gramada de emitenti interesanti chiar daca de mica dimensiune, iar free floatul si volumele depind in general si de micii investitori care cam lipsesc cu desavarsire. Aici nu este vina BVB ci este vina directa a brokerilor de retail care nu-i gasesc cu totate avantajele pe care le aduce de investitia la bursa! si anume castigul superior oricarei alte investitii finaciare!
1.2. degeaba, polonezul e de vina (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.06.2014, 10:04)
ai mare dreptate in ce spui, ca brokerii sunt cei care ar trebui sa aduca lichiditate.
Am vazut si ieri cum ziarul Bursa l-a criticat pe Sobolewsi ca nu s-a prezentat cum trebuie la Târgul Internaţional de Carte Bookfest, dar nu spus nimic despre faptul ca nici o firma de brokeraj din Romania nu a fost prezenta.
deja m-am plictisit de articolele in care e acuzat CEO de la BVB iar despre principalii actori ai pietei, brokerii, nu se spune nimic
inclusiv faptul ca avem comisioane mari tot din cauza brokerilor, ai au cel mai mare procent in costul comisioanelor
BVB si CNVM iau maxim 0.14 % iar brokerii ajung si la 1% pe tranzactie
2. judecata stramba ?
(mesaj trimis de anonim în data de 05.06.2014, 07:51)
Oare inainte sa vina Sobolewski la BVB nu tot asa se calculau volumele de tranzactionare ? Era la fel cu tranzactiile deal incluse.
Acum de ce judecam altfel ?
In toata lumea se ia pe total, nu am vazut sa fie scoaze tranzactiile speciale din rulaje.
Mi se pare mie sau aveti ceva impotriva CEO BVB de tot cautati motive sa criticati ?
De ce nu va aplecati putin si asupra lucrurilor care se intampla pe la SIF-uri ? Acolo nu aveti nimic de criticat ?
3. cum adica de la cititori ?
(mesaj trimis de anonim în data de 05.06.2014, 08:01)
cum adica "Ziarul "BURSA" publică în această rubrică opinii venite din partea cititorilor: ?
Eu nu stiu pe ce cititor ar putea sa fie deranjat sau indus in eroare de faptul ca in sumarul tranzactiilor de la BVB sunt incluse si cele de tip Deal.
Daca intra pe site BVB poate sa vada structura tranzactiilor pe fiecare emitent. Nu cred ca ar putea exista o nemultumire sau ceva de acuzat.
Oare cine sa fie acei cititori care nu vor ca investitorii straini sa fie dusi in eroare si sa vina cumva sa tranzactioneze pe BVB si sa se dezvolte piata de capital din Romania ? Oare cine sa fie acei cititori care nu ar suporta gandul ca Sobolewski ar putea avea succes la BVB ?
3.1. sa fie deranjat sau indus in eroare :-) (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de Virgil Bestea în data de 05.06.2014, 09:53)
nea anonimule de ce nu savurezi matale Antena 3 cu stirile ei care NU DERANJEAZA si NU INDUC IN EROARE, mai ales acum cand se apropie alegerilii pentru capitanul de cursa lunga al BNR?Romania, libera la datorii externe sau ceva in acest mod. Pai care este diferenta intre Maddie mioritic , cel care folosea denumiri de firma in esenta identice ademenindu-te prin seriile Kondratov si domnul Isarescu care ii scapa coloana cu RMO in valuta cu termen mai mare de 2 ani. Este posibil sa fie o scapare, ca si aceea in care domnul Piperea incurca tribunalul Valcea cu cel din Vrancea cand a fost decisa micsorarea de capital in 2007. Eu as acorda incredere maxima si chiar as cere sa fie scutiti de orice taxe cei care investesc in Romania, caci la un asa MORAL HAZARD...:-)
4. Si cu rusinea cum ramane ?
(mesaj trimis de Pagubit de Hariinvest pe bursa Romaneasca în data de 05.06.2014, 08:05)
Masacrul financiar din 13, 14, 15 noiembrie 2013 a creat o enorma pata pe obrazul Bursei din Romania. In mod fraudulos au disparut fonduri si instrumente financiare pe care acum nimeni nu vrea sa spuna unde au ajuns. Se spune ca avem o piata reglementata. NU ESTE ADEVARAT! ASF ar fi trebuit sa indice pe unde au circulat banii si unde au ajuns, ba chiar sa impuna actiuni reparatorii ! Ce a facut ? A dispus transferarea la Depozitar a maruntisului care mai ramasese prin conturile investitorilor! Adica acele actiuni care nu puteau fi furate cum e OLT ca era in insolventa! Ce grozavie !!! Iti scapa de furt tocmai actiunile care oricum nu puteau fi tranzactionate ! Atunci despre ce vorbim ? Ca oricand se poate intampla un nou Harinvest! Ca oricand ASF in combinatie cu BVB si Depozitarul central vor face ce doresc si nimeni nu-i va trage la raspundere!! INVATATI DIN GRESELILE ALTORA !! Suna un sfat din partea celor ce te cheama sa tranzactionezi pe bursa! Dar nu spune niciunul ca poti fi executat cu sange rece de cei care sunt pusi sa te pazeasca de hoti! Care hoti? Unde e frauda? Cine s-a indestulat cu banii investitorilor? Cine a dat ordin sa se intample asa ceva? Sunt intrebari la care ASF nu vrea sa raspunda! Atunci care mai e rolul ASF-ului? Sa vina la comedia cu masa credala din procesul de insolventa al Harinvest in care instanta nu aplica legea pietii de capital in cazul insolventei unui SSIF? In care INVESTITORII sun CONFUNDATI cu CREDITORII? In care Harinvest arata ca are debitori din randul investitorilor ? Pana nu se rezolva cazul Harinvest prin recuperarea intregului prejudiciu creat INVESTITORILOR ar fi un act de respect fata de investitori sa nu mai fie chemati sa investeasca intro piata in care poti fi furat !
5. circotasi
(mesaj trimis de vali în data de 05.06.2014, 08:41)
Vai de noi ,doar la circoteli ne pricepem in rest, cam putin.Cu astfel de mentalirtate de papuasi jurnalistii de azi vor avea de muncit ca sa isi caute o slujba.Ma indoiesc ca circul va fi marfa de circulatie in viitor.
5.1. mentalitate de Botswana dragul meu Vali :-) (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de Virgil Bestea în data de 05.06.2014, 09:17)
nu prea obserrvi declaratiile gurului Dr. Mobius si te lauzi ca stii ceva despre piata de capital.De ce consideri superfluu opinia acestui cititor. Daca pe el il deranjeaza aceasta problema, asa cum ma buimaceste pe mine faptul ca Sifurile si FP le este paralela implementarea 1606/2002. Ia te rog draga Make sa cuprinzi si aceasta problema a raportarilor financiare ca imi creste tensiunea atunci cand citesc la rapoartili auditorilor ca aceste date sunt numai pentru cei care cunosc regulamentele contabilitatii romanesti. Ar fi delirant sa-i intrebi pe ausländerii nostrii care investesc pe plaiul mioritic pe ce baza au luat decizia.Si dupa aceea sa mai vorbim ca vrem in Schengen, daramite euro si alte nabadai.....
6. Bla-bla-bla...
(mesaj trimis de Toma Necredinciosu' în data de 05.06.2014, 09:52)
Zau, chiar este penibil sa incarcati ziarul cu banalitati d-astea. Pai toata lumea stie aceste lucruri. N-au importanta, sunt probleme tehnice si de interpretare. Nimic din principiile de baza ale unei piete de capital nu se incurajeaza in Romania. Piata de capital este un mod de atragere de resurse financiare pentru dezvoltarea societatilor comerciale. Este o alternativa la sistemul bancar, care ramane sa finanteze doar necesitatile temporare ale functionarii unei societati, necesitatile operationale. Iar pentru investitori, acestia intra direct in actionariatul societatilor comerciale devenind actionari si cerand in schimb echitate vizavi de informare si administrare. Dar ca sa fie investitori/actionari, ei trebuie sa fie motivati pentru asta. Si societatile comerciale trebuie sa doreasca sa se dezvolte, si investitorii sa fie actionarii lor. Statul nu poate decat sa-si fixeze o strategie generala de dezvoltare economica, antreprenoriala, incurajand apoi fiscal si pe unii si pe altii. Pe societatile comerciale dandu-le posibilitatea de a se dezvolta "mai ieftin" prin piata de capital, iar pe investitori scutindu-i eventual de o parte din impozitul pe venitul de capital. Ambele masuri ar grabi dezvoltarea pietei de capital. Dar statul ar putea eventual doar sa incurajeze dezvoltarea societatilor comerciale prin piata de capital. Chiar si asa, investitorii ar deveni actionari, pentru ca dobanzile bancare sunt destul de mici si cred ca oricine si-ar lua 25% din economii sa le "riste" cumparand actiuni pe bursa, in ideea unui dividend viitor sau al unei cresteri de pret.
Restul sunt prostii teoretice. Toti indicatorii mentionati in articol sunt indicatori de efect, nu de cauza.
Orice fonduri ar veni din strainatate, sunt interesante doar daca vin pentru a finanta afacerile societatilor comerciale, nu pentru a cumpara ieftin pozitiile majoritare ale statului in diverse industrii strategice. Sunt si aceste lucruri importante, dar nu pentru asta este destinata piata de capital.
Si neaplicarea acestor principii la nivel de administrare de buget nu mai trebuie privita ca o neglijenta, pentru ca toata lumea stie aceste lucruri. Trebuie privita ca o intentie specifica, o adevarata evitare a dezvoltarii economice. Administratorii economiei Romaniei trebuie sa raspunda pentru evitarea dezvoltarii economice in mod natural, prin intermediul pietei de capital. Astfel, ei ascund investitorilor si potentialilor investitori autohtoni adevaratele lor intentii, ii tin separati de economica reala, de posibilitatea dezvoltarii antreprenoriale selective, dupa valoarea umana adusa de investitori, protejand alta valoare, valoarea provenind de fapt din acel CFSN si FSN, o valoarea falsa, corupta si lipsita de viitor. Iar dl. Isarescu ar trebui sa se gandeasca mult la aceste lucruri, pentru ca si el are un cuvant hotarator in aceste lucruri. O piata naturala de capital se dezvolta cu 50% investitii autohtone si 50% investitii straine. De aici vine lichiditatea si se poate mari pe masura ce se dezvolta antreprenoriatul romanesc. Chiar si societatile comerciale straine din Romania isi pot finanta diverse dezvoltari autohtone prin piata de capital. Totul se poate dezvolta cu ajutorul pietei de capital. Iar cei ce o iau pe aratura, ce incalca regulamentele si legea trebuie doar sanctionati exemplar.
Restul este gargara cu apa rece.
7. Bursa de Valori?
(mesaj trimis de un Gigel în data de 05.06.2014, 10:19)
Bursa asta a noastra este o piata similara pietelor din Bucuresti: 2-3 tarani adevarati si restul tigani pe mana cu autoritatile.
As vrea sa stiu si eu ce au facut autoritatile pt. a reda credibilitatea Bursei, pierduta dupa o multime de ciordeli ordinare? Avem numeroase manipulari ale pietei de capital, vizibile cu ochiul liber, avem cumparari/vanzari masive de actiuni cu cateva ore inainte de un anunt important si nimeni nu vede nimic.
In plus, avem taxe si impozite care apar peste noapte, cu impact major asupra capacitatii de crestere a investitiilor de la Bursa. Cine este nebun sa-si blocheze banii in niste companii unde potentialul de crestere este zero sau negativ si din care ciorditorii extrag mult mai multi bani decat proprietarii?
7.1. nu e prea adevara ce spui (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.06.2014, 10:42)
daca luai Transelectrica acum cateva luni cu 14 lei aveai un randament de 20 ori mai mare decat la banca
sunt destule asememenea cazuri
cred ca uneori merita sa-ti blochezi banii pentru 50-60% pe an
7.2. Profituri tel (răspuns la opinia nr. 7.1)
(mesaj trimis de un Gigel în data de 05.06.2014, 11:45)
Daca luai Transelectrica in 2006 cu peste 45 lei pe actiune, acum erai inca pe minus masiv, avand in plus si ghinionul sa asisti pe viu la niste tunuri jenante date acestei companii. Profiturile companiei in toata aceasta perioada nu au acoperit deloc inflatia sau dobanda la banca.
8. Detoxifierea pietei
(mesaj trimis de Theraflu în data de 05.06.2014, 12:24)
In ultimii 10 ani numarul intermediarilor din piata de capital sa redus cu 2 treimi. Piata este practic concentrata la mai mult de jumatate la 4 intermmediari iar primii 10 controleaza 90% din piata. In loc sa supravegheze piata(intermediarii si emitentii) ASF a preferat sa-i elimine din piata pe intermediari iar piata RASDAQ sa o duca in derizoriu prin lipsa de supraveghere. Abuzurile din ultimii anii si lipsa de supraveghere in cazuri ca chelu, balteanu, sifuri. fp. rrc etc au erodat increderea investitorilor care au ramas doar cu imaginea salariilor de sute mii de euro de la ASF.
Ce imagine mai jalnica decat AGA de la DC cand o intreaga comunitate se agata de un soft de milioane de euro ca o salvare a pietei cand de fapt era ata , o piata de moara inutila la gatul DC.
Daca sase luni se lasa comisionul la 0(ZERO) tot nu se va intampla mai nimic pentru ca intreaga piata este cuprinsa de cangrena iar sangele nu circula fiind in strangulat de cativa intermediari de aici si evolutia ciudata a pietei in comparatie cu pietele dezvoltate.
Totul este o sarada ieftina !
Ce se poate cumpara pe bursa de la Bururesti ?
5 degete de la o mana ajung ? sau e prea mult ?
BVB a devenit o piata doar de raportare a tranzactiilor !
Ce sa caute investitorii pe aceasta piata ?
ASF a anuntat ca cele 10 bariere ale pietei de capital vor fi ridicate prin noua lege urmand ca cele referitoare la sifuri sa fie prinse intr-o lege ulterioara !
Atunci de ce in virtutea aceluiasi pricipiu sa dat drumul la cumparari incrucisate intre sifuri producand prejudicii fondurilor de pensii ?
Adevaratele probleme sunt institutiile care nu isi fac treaba si actioneaza ca butoane ale infractorilor .
Restul e poezie ieftina de zeci de ani !
9. true
(mesaj trimis de adY în data de 05.06.2014, 13:54)
f adevarat. beton articolul
10. O suma de jumatati de adevar nu dau un adevar
(mesaj trimis de doru în data de 05.06.2014, 13:58)
O insailare de impresii, lipsa de cunostinte si cinism grobian. Sa scoatem tot, sa ramana numai ce cred eu, ce am eu impresia ca trebuie, in ciuda practicii internationale. Vezi sa vorbesti si la NYSE, ca si aia fac "erori" din astea...Lipsa de lichiditate e reala, dar cand aud ca brokerii sunt de vina, ma apuca nervii! Avem cea mai suprareglementata piata din Europa plus cei mai putin instruiti cetateni in domeniul financiar! Pe scurt, nu ai voie sa atragi mai pe nimeni, iar cei pe care totusi reusesti, nu au notiuni elementare de economie si finante! In tara in care toata lumea se gandeste numai la masini pe care nu si le pot permite si cheltuie 110% din venituri, cam ce investitori se pot gasi? E usor sa ne dam cu parerea....
10.1. „SUPRAREGLEMENTATĂ” ; o fi, (răspuns la opinia nr. 10)
(mesaj trimis de T.T. în data de 06.06.2014, 00:08)
dar furăciuni harinvesticole se comit cu toată supra-reglementarea asta!
Legea nu e suficient să existe, mai trebuie și aplicată, altfel e fix pix!
Iar harinveștii ăia de tâlhăreau ca-n codru cam brokeri erau, fie vorba între noi. Și tot între noi: oare faptele lor glorioase cam cum au contribuit la dezvoltarea pieței?
A, dar comisioanele alea miiici, micuțe și mititele (cică) ajută? Întreb doar așa, că veni vorba de sfinții și prea-cuvioșii broakări supra-supravegheați (sanchi!) și supra-generoși (iaca!)...