Acordul de liberă trecere a exporturilor de cereale dinspre Ucraina prin porturile de la Marea Neagră a fost abandonat de către Rusia. Potrivit lui Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, semnale în această direcţie fuseseră furnizate deja de către Moscova, iar traficul în scădere sugera, de asemenea, o posibilă renunţare la acord. Volumele transportate se diminuaseră puternic, astfel încât doar o navă mai opera livrări în cadrul înţelegerii.
Unii participanţi la piaţă sperau totuşi la o prelungire temporară, aşa cum s-a întâmplat şi în mai.
Cu toate acestea, bursa a reacţionat vizibil, contractele pe grâu tranzacţionate în SUA avansând cu 17 cenţi pe buşel, 2,5%, în prima oră de la anunţ.
În Europa, bursa de la Paris a înregistrat luni pentru grâul cu livrare în septembrie o apreciere de 6,25 euro/tonă la vârf faţă de vineri, şi doar 1 euro/tonă, până la preţul de 232,75 euro/tonă, la închidere. Pentru porumbul cu livrare în august, avansul de 5,75 euro/tonă la vârful şedinţei a fost aproape înjumătăţit la 2,75 euro/tonă peste închiderea de vineri. Cotaţia de închidere de luni a dus porumbul la 236 euro/tonă.
"Reacţia poate fi explicată şi printr-o pregătire pentru un asemenea scenariu. Vineri, deja, piaţa devenise mai atentă la riscuri, iar în Europa preţurile au înregistrat aprecieri şi pentru grâu şi pentru porumb. La sosirea ştirii, luni, traderii s-au lansat emoţional, dar au fost, de asemenea, atenţi la noi veşti şi deschişi la schimbări rapide de perspectivă", arată Claudiu Cazacu.
Preşedintele turc a declarat, luni, că Rusia şi-ar dori de fapt continuarea acordului, iar presiunea s-a diminuat pe burse. În SUA grâul a închis în scădere de 1,13%, la 6,54 dolari/buşel. În acelaşi timp, din partea preşedinţiei Ucrainei comentariile arătau încredere că anumite companii de shipping vor continua livrările, chiar în lipsa acordului.
Rusia se extinde în piaţa globală a grânelor, în timp ce Ucraina înregistrează pierderi semnificative
Acordul a permis, într-un an, exportul a aproape 33 milioane de tone de cereale dinspre Ucraina, din care: 51% porumb, 27% grâu şi 11% ulei şi şrot de floarea soarelui. Africa şi Asia au fost beneficiare importante ale înţelegerii. China a importat 8 milioane de tone de cereale, Turcia 3,2 milioane de tone, Egiptul 1,6 milioane de tone. În Europa, Spania cu 6 milioane de tone şi Italia cu 2,1 milioane de tone au fost destinaţiile principale, fiind posibil re-exportul parţial al unora dintre aceste cantităţi.
În ultimii 3 ani, Rusia a câştigat cotă de piaţă globală a grânelor, în timp ce Ucraina a pierdut teren masiv. În 2023, cota de piaţă globală a exporturilor de grâu, estimată de The United States Department of Agriculture (USDA), este de 7,4% pentru Ucraina şi 20.6% pentru Rusia, anul viitor procentele urmând să ajungă la 4,9% şi 21,9%. Acum 3 ani, datele erau mai echilibrate, 10,8% şi 17,7%, iar exporturile Rusiei erau cu doar 65% mai mari decât cele ale Ucrainei. Pe estimările din 2023, Rusia ar urma să aibă exporturi cu 178% mai mari decât Ucraina.
Redirecţionarea fluxurilor comerciale stimulează entuziasmul pe piaţa financiară
Rutele ocolitoare, pe Dunăre şi alte direcţii feroviare spre Europa, sunt mai costisitoare decât cele maritime, însă această veste proastă pentru consumatorul final generează venituri şi oportunităţi în plan logistic.
Potrivit analistului XTB România, pe bursa de la Bucureşti, aşteptata redirecţionare a fluxurilor pe Dunăre şi prin portul Constanţa a aprins entuziasmul participanţilor. "Acţiunile mai multor operatori portuari şi de transport naval au înregistrat luni creşteri importante. Transport Trade Services (TTS) a avansat cu 4,4%, Socep (SOCP) cu 14,6%, iar acţiunile Comvex (CMVX) au crescut cu 22.6%", precizează Claudiu Cazacu.
Efectul pe termen scurt ar putea fi limitat, producţia şi nivelul actual al rezervelor fiind, la nivel mondial, satisfăcător. În perspectivă, însă, lucrurile se pot schimba.
USDA întrevede, potrivit estimărilor recente, o producţie europeană de grâu cu 2,5 milioane de tone sub estimarea anterioară, ajungând la 138 milioane de tone, din cauza secetei în timp ce în Argentina revizuirea producţiei e cu minus 2 milioane detone. Consumul global e văzut în creştere cu 3,3 milioane de tone, iar stocurile finale ale sezonului estimate în scădere de 4,2 milioane de tone, la 266,5 milioane de tone, al patrulea an de scădere consecutivă. Astfel, în lunile următoare, mai puţine cereale, sau care ajung mai târziu, pot afecta în special ţările cu venituri reduse. Pentru fermierii europeni - şi din România - ar putea fi o veste bună. Preţurile eventual mai ridicate ar putea acoperi costurile mai înalte, însă totul depinde de permeabilitatea intra-europeană a culoarelor de transport de grâne ucrainene având destinaţii în afara UE.
Pe de altă parte, China, importator major şi aflat într-o perioadă în care economia are nevoie de sprijin suplimentar, datele arătând o creştere sub aşteptări, ar putea pune presiune pe Rusia pentru reluarea acordului.
Deocamdată, este probabil ca cel puţin o parte din transportatori să nu dorească să îşi asume riscul utilizării porturlor ucrainene de la Marea Neagră, iar acesta ar putea fi factorul care înclină din nou balanţa în piaţa cerealelor. Un trend moderat ascendent ar pute fi unul dintre efecte, în special pentru grâu, şi dacă condiţiile meteo nefavorabile persistă.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.07.2023, 16:48)
nu vad ce asa panica…
pe ro e crack up boom inca…
s c c r e t