CNVM A STABILIT CADRUL DE ÎNFIINŢARE A ETF Investitorii vor putea miza, printr-o simplă tranzacţie, pe evoluţia generală a pieţei

Investitorii vor putea paria pe evoluţia generală a Bursei de Valori Bucureşti, printr-o simplă tranzacţie, după ce Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) a stabilit cadrul de înfiinţare şi funcţionare al ETF-urilor (n.r. exchange traded funds - organisme de plasament colectiv în valori mobiliare tranzacţionabile), printr-o dispunere, publicată ieri pe pagina oficială a comisiei.

Un ETF este un fond deschis de investiţii listat care urmăreşte performanţa unui indice recunoscut de acţiuni.

Ovidiu Dumitrescu, analist la "Tradeville", consideră că iniţiativa CNVM să susţină dezvoltarea paletei de instrumente disponibile pe piaţa de capital autohtonă este lăudabilă. "Instrumentele de tip ETF au o serie de caracteristici care le fac uşor de utilizat de către micii investitori, dar şi de către cei instituţionali", ne-a spus, ieri, domnia sa, continuând: "Odată introduse ETF pe indicii BVB, inves-titorii de mică anvergură vor putea investi, printr-o simplă tranzacţie, în evoluţia generală a pieţei, în timp ce administratorilor de active le va fi mai uşor să implementeze strategii de tip "core - satellite".

Brokerul se declară optimist cu privire la urmările pe care le va avea acest proiect: "Suntem convinşi că, pe măsură ce investitorii locali vor începe să aprecieze avantajele ETF, CNVM va permite şi o gamă mai largă de active care să poată fi replicate", ne-a mai declarat Ovidiu Dumitrescu.

Prin această dispunere, CNVM defineşte o serie de termeni ce urmează să fie folosiţi în procesul de creare a cadrului de înfiinţare şi funcţionare al acestor organisme, stabileşte responsabilităţile entităţilor implicate, descrie procesele de subscriere şi de răscumpărare a titlurilor de participare precum şi conţinutul documentelor fondului.

În faza de proiect, dispunerea a primit mai multe observaţii de la casa de brokeraj "Tradeville" şi de la Banca Comercială Română.

Reprezentanţii "Tradeville" au criticat măsura luată de CNVM care stabileşte o limită maximă de 50.000 de unităţi de fond în cazul blocurilor de titluri de participaţie, aceştia sugerând o limită maximă de 200.000 de unităţi, însă propunerea nu a fost admisă.

Cu privire la acest aspect, domnul Ovidiu Dumitrescu ne-a declarat: "Conform informaţiilor de care dis-punem, în practica internaţională numărul de unităţi de fond ale unui bloc de titluri ("creation unit") este, cel mai frecvent, între 25.000 şi 200.000. Un număr mic uşurează operaţiunile de arbitraj ale participanţilor autorizaţi (prin care se minimizează eroarea de replicare), iar un număr mare stimulează lichiditatea prin preţul mai mic al unui bloc standard de tranzacţionare". Domnia sa consideră că limita maximă stabilită de CNVM se încadrează în acest interval, deci nu este un impediment major în calea funcţionării ETF.

De asemenea, "Tradeville", a obiectat şi la decizia de a limita capitalul deţinut de un participant autorizat la o valoare de cel mult 730.000 euro, considerând-o, atunci, contraproductivă.

Ovidiu Dumitrescu ne-a declarat, ieri: "Având în vedere obligaţiile de cotare asumate de formatorii de piaţă, decizia este una normală. Totuşi, în opinia noastră, ar fi fost util ca, printre participanţii autorizaţi (care nu sunt neapărat şi formatori de piaţă), să se poată număra nu doar SSIF-uri, ci şi investitori instituţionali sau chiar persoane fizice care ar avea forţa financiară necesară tranzacţionării de blocuri de titluri". Brokerul este de părere că accesul mai uşor al unui număr mai mare de participanţi autorizaţi la un ETF tinde să contribuie la eficientizarea pieţei pentru respectivul OPCVM tranzacţionabil prin stimularea mecanismului de arbitraj.

Una dintre propunerile iniţiate de "Tradeville" şi acceptate de CNVM a fost ca valoarea unitară indicativă a activului net (iVUAN) să fie calculată şi actualizată continuu, cel puţin o dată la 60 de secunde, pe baza întregii zile de tranzacţionare.

Ovidiu Dumitrescu consideră că această măsură este una cât se poate de normală în contextul dat. "În Statele Unite, de exemplu, se practică actualizarea cel puţin o dată la 15 secunde", a spus domnia sa, încheind: "Având în vedere volumele de tranzacţionare locale, intervalul de 60 de secunde mi se pare bine ales, cel puţin pentru început".