Comisia Europeană a aprobat Planul Teritorial pentru o Tranziţie Justă din Galaţi

Consiliul Judeţean Galaţi a anunţat, recent, că a fost aprobat Planul Teritorial pentru o Tranziţie Justă, în valoare de peste 2 miliarde de euro.

"Galaţiul, alături de alte cinci judeţe din ţară, are la dispoziţie un fond european special, în valoare de 2,14 miliarde de euro pentru a realiza tranziţia către o economie mult mai prietenoasă cu mediul şi mult mai puţin poluantă. Consiliul Judeţean a lucrat intens, alături de mediul de afaceri din Galaţi şi de alţi parteneri sociali, la realizarea Planului Teritorial pentru o Tranziţie Justă, prin care au fost stabilite principalele direcţii de dezvoltare ale judeţului", a spus Costel Fotea, preşedintele CJ Galaţi.

Prin acest Plan Teritorial pentru o Tranziţie Justă, atât companiile mari, cât şi întreprinderile mici pot beneficia de sprijin financiar pentru retehnologizare.

"Companii mari precum Liberty Galaţi, Navrom şi Damen Shipyards Galaţi, şi mai ales întreprinderile mici şi mijlocii pot beneficia de sprijin financiar substanţial pentru retehnologizare, astfel încât să scadă emisiile de dioxid de carbon, pentru implementarea de proiecte care folosesc surse regenerabile de energie, pentru dezvoltarea economiei «verzi» şi pentru a crea noi locuri de muncă. De asemenea, prin intermediul acestui mecanism de finanţare, autorităţile publice vor avea la dispoziţie fonduri pentru eficientizarea energetică a locuinţelor, dezvoltarea unui transport ecologic şi îmbunătăţirea infrastructurii energetice. În plus, prin acest fond european vor fi puse în practică şi proceduri de combatere a «sărăciei energetice» la nivelul populaţiei, urmând ca la nivelul autorităţilor centrale să fie stabilit în mod concret planul de măsuri", a explicat Costel Fotea, preşedintele CJ Galaţi.

Pentru a putea beneficia de banii europeni alocaţi, cele şase judeţe, respectiv Galaţi, Gorj, Hunedoara, Dolj, Mureş şi Prahova trebuia să aibă la bază Planuri Teritoriale de Tranziţie Justă.

Obiectivul general al planurilor teritoriale de tranziţie justă este de a proteja populaţia şi economia judeţului în contextul provocărilor tranziţiei la neutralitatea climatică şi de a favoriza valorificarea deplină oportunităţilor de dezvoltare create de parcursul către o economie cu emisii reduse.

Mecanismul pentru o tranziţie justă se va axa pe regiunile şi sectoarele cele mai afectate de tranziţie, având în vedere dependenţa lor de combustibilii fosili, sau procesele industriale cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră.

Planul Teritorial pentru o Tranziţie Justă în judeţul Galaţi este un document de 33 de pagini care cuprinde prezentarea procesului de tranziţie, evaluarea provocărilor legate de tranziţie, necesităţile şi obiectivele de dezvoltare până în 2030 în vederea realizării unei economii neutră din punct de vedere climatic până în 2050, tipuri de operaţiuni preconizate, mecanismul de guvernanţă etc.

Unul dintre principalele aspecte detaliate în Planul Teritorial pentru Tranziţie Justă întocmit de Consiliul Judeţean Galaţi este cel privind activitatea industrială din judeţ cu impact major asupra mediului înconjurător.

"Teritoriul concentrează o serie de activităţi industriale cu mare consum de energie, precum construcţii metalice şi produse din metal, fabricarea de produse din minerale nemetalice şi activitatea de componente pentru producţia de automobile. Deşi impactul asupra mediului al acestor activităţi nu se reflectă, în toate cazurile, la nivelul emisiilor ETS, acestea contribuie la degradarea calităţii aerului la nivelul întregului judeţ, dar cu precădere la nivelul Municipiului Galaţi, pentru care Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a stabilit, prin Ordinul MMAP 2202 / 2020, obligaţia de elaborare a planului de calitate a aerului, având în vedere depăşirile înregistrate la la dioxidul de azot şi oxizii de azot (NO2/NOX). La nivelul întregului judeţ se înregistrează depăşiri ale valorilor următorilor poluanţi: dioxid de azot şi oxizi de azot (NO2/NOX), particule în suspensie (PM10), particule în suspensie (PM2,5), benzen (C6H6), nichel (Ni), dioxid de sulf (SO2), monoxid de carbon (CO), plumb (Pb), arsen (As) şi cadmiu (Cd) (Sursa: Ordinul MMAP 2202 / 2020). Pe baza seturilor de date ale ANPM, 190,62 km din judeţul Galaţi ar putea fi consideraţi situri industriale dezafectate", se arată în documentul întocmit de Consiliul Judeţean.

De asemenea, foarte important în atragerea acestor fonduri a fost şi capacitatea de producţie a energiei regenerabile.

"Conform ultimelor date publicate de către Transelectrica în mai 2020, în judeţul Galaţi, capacitatea de producţie de energie eoliană în funcţiune cumula doar 172,75 MW, respectiv 5,68% din întreaga capacitate instalată de energie eoliană. La aceasta, se adaugă o capacitate extrem de redusă de producţie de energie fotovoltaică în funcţiune (puteri cu PIF, conform emitenţi) de 1,35 MW", mai precizează sursa citată.

Pe de altă parte, a fost analizată şi piaţa forţei de muncă, un indicator de asemenea important, cu evoluţii majore pentru următorii ani.

"5300 de locuri de muncă aferente Combinatului Siderurgic Liberty Galaţi sunt expuse riscului de pierdere la orizontul anului 2025 în lipsa implementării Planului de decarbonare a producţiei de oţel la nivelul companiei Liberty Galaţi S.A. în perioada 2022 - 2031.

La acest impact direct, se adaugă impactul indirect. Din totalul de 868 de furnizori din România, 255 sunt din judeţul Galati. În 2020, au fost identificaţi 27 de furnizori din Galaţi cu cu o dependenţă de peste 50% de combinat. Companiile identificate au raportat un număr total de 1.700 de angajaţi pentru 2020. Din cele 27 de companii, 10 companii sunt dependente în proporţie de peste 90% de Liberty Galaţi, cu un număr total de 820 de angajaţi în 2020" se arată în acelaşi document.