COMISIA EUROPEANĂ: Conflicte de interese şi favoritism la alocarea fondurilor publice româneşti

Conflictele de interese şi favoritismul sunt considerate "cele mai recurente" probleme în alocarea şi cheltuirea fondurilor publice din ţara noastră, conform primului raport anticorupţie al Comisiei Europene (CE).

"Conflictele de interese şi favoritismul par a fi printre problemele cele mai recurente legate de alocarea şi cheltuirea fondurilor publice (inclusiv a fondurilor UE) atât la nivel central, cât şi la nivel local, în timp ce mecanismele actuale de prevenire şi control sunt dificil de pus în aplicare sau sunt insuficient de disuasive", se arată în comunicat.

De asemenea, "modificările frecvente şi lipsa unor practici uniforme sau a unor orientări din partea instituţiilor în cauză reprezintă o sursă de incertitudine pentru părţile interesate. Aceste modificări succesive au generat, cel puţin, confuzie în ceea ce priveşte domeniul de aplicare al legislaţiei în materie de achiziţii publice în cazul întreprinderilor deţinute sau controlate de stat".

Comisia atrage atenţia asupra faptului că utilizarea la nivel naţional a procedurii negociate fără publicarea unui anunţ de participare la licitaţie se întâlneşte în 15% dintre cazuri, peste media UE, de 5%.

În domeniul justiţiei, CE recomandă îmbunătăţirea "consecvenţei hotărârilor pronunţate de instanţe şi de organismele de soluţionare a căilor de atac", în condiţiile în care rata detectării şi a notificării conflictelor de interese de către autorităţile responsabile de achiziţiile publice este "destul de scăzută" comparativ cu amploarea riscurilor reale.

Comunicatul citează un studiu din 2012 al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), privind administraţia locală, ce remarcă numeroase cazuri de conflicte de interese. Astfel, mulţi consilieri locali au încheiat contracte cu propriile întreprinderi sau cu întreprinderi controlate de membrii familiilor lor. ANI a depistat 78 de cazuri de funcţionari locali aleşi aflaţi într-o situaţie de incompatibilitate sau de conflict de interese.

ANI raportează că peste 80% din hotărârile judecătoreşti confirmă rapoartele sale privind conflictele de interese şi situaţiile de incompatibilitate. Cu toate acestea, CE susţine că jurisprudenţa conflictelor de interese rămâne "neuniformă". În acest sens, Comisia dă ca exemplu trei cauze privind preşedinţi de consilii judeţene care, în calitatea lor oficială, au semnat contracte în numele administraţiei locale cu propriile lor întreprinderi: două instanţe au stabilit că există un conflict de interese, în timp ce a treia a hotărât contrariul.

Raportul mai notează faptul că mult timp parchetele au fost reticente faţă de urmărirea în justiţie a cazurilor de conflicte de interese, iar anchetarea penală efectivă rămâne "limitată", doar 7% dintre cazuri fiind trimise în instanţă, iar procedure preliminare au fost demarate pentru încă 7%.

CE trage un semnal de alarmă asupra faptului că alocarea fondurilor publice în România, în special la nivel local, rămâne un domeniu în care "favoritismul politic prevalează adesea asupra criteriilor obiective şi a interesului public".

Pentru a evalua amploarea clientelismului politic în administraţia publică, au fost analizate diferite tipuri de fonduri transferate de la bugetul de stat în perioada 2004-2011: de la fonduri de rezervă, până la fonduri pentru protecţia mediului.

"Alocarea acestor fonduri a fost analizată în corelare cu afilierea politică a funcţionarilor care se ocupă de alocarea fondurilor. A reieşit că exista o mare corelare între cele două aspecte menţionate, în detrimentul consideraţiilor legate de interesul public", subliniază raportul.

Cota din fonduri alocată de principalul partid aflat la guvernare a variat de la 49% (2004) la 45% (2008), apoi la 62% (2010).

Alt raport de cercetare a evidenţiat alte oportunităţi pentru "alocarea discreţionară", cum ar fi fondurile pentru drumuri (judeţene şi rurale), şcoli, reţele de distribuţie a apei în mediul rural şi poduri.

În ceea ce priveşte fondurile UE, din statisticile agregate ale DNA reiese că, în ţara noastră, între 2006 şi 2012, au fost deturnate, prin corupţie şi fraudă, 36 de milioane de euro. Potrivit raportului, DNA a trimis în judecată 406 inculpaţi, iar instanţele au pronunţat 82 de hotărâri definitive împotriva a 127 de persoane.

Din 2010, diverse audituri ale Comisiei Europene au subliniat deficienţele substanţiale ale sistemului român de achiziţii publice. Acestea au constatat că structura instituţională din România pentru achiziţii publice are "o capacitate insuficientă" pentru efectuarea unor controale eficace în ceea ce priveşte cheltuirea fondurilor comunitare.

Aceste deficienţe au condus la întreruperi temporare ale plăţilor din fondurile structurale, în scopul de a proteja interesele financiare ale UE. De asemenea, în 2011, Comisia a formulat rezerve cu privire la programele derulate în perioada 2007-2013 în România.

Referitor la achiziţiile publice în sectorul sănătăţii, riscurile de corupţie sunt prezente nu doar în procesul de achiziţii publice ca atare, ci şi în etapele precedente legate de eligibilitatea pentru listele naţionale de medicamente, achiziţiile efectuate pentru programele naţionale de sănătate sau în legătură cu adăugarea unui anumit medicament, echipament sau dispozitiv medical pe lista serviciilor rambursate şi gratuite acoperite de Fondul naţional de asigurări sociale de sănătate, conchide raportul.