Comisia LIBE a cerut sprijinul senatorilor pentru aflarea adevărului privind închisorile CIA

Delegaţia Comisiei pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE) a solicitat sprijinul Comisiei senatoriale de apărare în demersul Parlamentului European de a cere Senatului SUA publicarea informaţiilor secretizate despre presupusele închisori CIA, transmit surse din presă.

În acest sens, partea română precizează că nu deţine dovezi suplimentare faţă de ancheta parlamentară din 2008.

"Sunt foarte încântată să văd că azi în Parlament am primit confirmarea că sunt dispuşi să lucreze cu PE pentru a cere Senatului SUA să facă publice părţile cenzurate din document, care ar confirma existenţa închisorilor pe teritoriul european şi pentru a stabili noile premise pentru deschiderea anchetei", a declarat, vineri, Tanja Fajon, membră a delegaţiei Comisiei pentru libertăţi civile, afaceri externe şi drepturile omului din Parlamentul European, după o întâlnire cu membri ai Comisiei de apărare din Senat.

Oficialul european le-a transmis parlamentarilor români că este importantă desfăşurarea unei anchete pentru aflarea adevărului.

"Este necesară aflarea adevărului şi desfăşurarea unei anchete, acesta a fost mesajul nostru către toate părţile importante implicate din România pentru a vedea ce se întâmplă, pentru a aduna informaţii suplimentare", a mai spus oficialul european.

Pe de altă parte, Marius Obreja (PNL), preşedintele Comisiei de apărare, a precizat că nu există dovezi suplimentare faţă de raportul comisiei speciale de anchetă a Senatului. Comisia de anchetă a funcţionat în perioada 2006-2008 şi a stabilit că nu există dovezi care să ateste faptul că CIA ar fi operat zboruri, cu prizonieri care să fie interogaţi, şi nici închisori secrete pe teritoriul României.

"Am explicitat împreună şi ne-am detaliat cu colegii de la Comisia LIBE, atât posibilităţile noastre legale, ale Comisiei de apărare, pe care am reprezentat-o astăzi, cât şi limitările pe care le avem astăzi în căutarea adevărului. Colegii noştri au înţeles poziţia în care există o speţă penală iniţiată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe acest subiect şi, pe de altă parte, şi determinarea noastră de a face ce ţine de noi, de Senatul României şi de colaborarea cu dânşii pentru aflarea adevărului", a declarat Obreja.

Obreja a mai spus că va prezenta Biroului Permanent al Senatului concluziile întâlnirii cu oficialii europeni.

"Comisia de apărare nu poate să decidă singură, în schimb, la nivelul conducerii Parlamentului sau Senatului, noi vom informa asupra discuţiei pe care am avut-o şi vom cere precizări", a spus Marius Obreja.

Tanja Fajon a mai spus că în lunile următoare va fi organizată o audiere în PE pe tema celor cinci state europene menţionate în raportul Senatului american, România, Polonia, Lituania, Regatul Unit şi Germania.

"Vom face un raport nou, vom pune presiune politică asupra ţărilor implicate pentru a afla adevărul. Cred că este datoria noastră morală să facem astfel. Dacă au fost minciuni în trecut, trebuie să le descoperim, vorbim de violări serioase ale drepturilor omului pe teritoriul european", a mai spus Tanja Fajon.

Oficialul european a mai spus că venirea delegaţiei LIBE la Bucureşti a fost determinată de publicarea unui raport al Senatului SUA, în decembrie, anul trecut, potrivit căruia "a fost o închioare secretă pe teritoriul României"şi că România a fost parte a unui program de executare a pedepselor sau un program secret al CIA.

"În baza acestor noi dovezi, am apelat la statul român, la Ministerul de Externe şi la Parlamentul din România să redeschidă ancheta, luând în considerare toate aceste dovezi noi care confirmă implicarea României în tortură şi în oferirea spaţiului pentru închisori CIA", a mai spus Fajon.

Întrebată de jurnalişti dacă delegaţia a descoperit noi dovezi la Bucureşti, Fajon a spus: "Nu suntem anchetatori, suntem politicieni europeni. Încercăm să antrenăm toate instituţiile responsabile din România pentru a conduce efectiv o investigaţie. Sunt dovezi noi, sunt nume de prizonieri, există un caz, în desfăşurare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, al unui prizonier care acuză România că a fost ţinut în detenţie (în ţara noastră, n.r.), iar noi am încercat să vedem că este tratată ca o chestiune urgentă."