CONFERINŢA BURSA: "ROLUL BĂNCILOR ÎN RESTRUCTURAREA COMPANIILOR" Andrei Gerea: "Fac un apel la bănci să-şi schimbe politica de creditare a companiilor"

• Update 14:26 Frank Michael Beitz, BCR: "Cunoaşterea companiei este esenţială pentru succesul restructurării"

O restructurare de succes a unei companii nu poate să aibă loc în absenţa înţelegerii afacerii respective, consideră Frank Michael Beitz, vicepreşedinte executiv responsabil în risc în cadrul Băncii Comerciale Române (BCR). "Pentru a cunoaşte cât mai bine fiecare companie în restructurarea căreia ne implicăm, le vizităm pe fiecare în parte", a declarat domnia sa.

Frank Michael Beitz a explicat că băncile se uită la trei criterii atunci când decid dacă acceptă sau nu un plan de restructurare, respectiv viabilitatea şi sustenabilitatea modelului de afaceri, fezabilitatea planului de afaceri şi cooperarea cu conducerea companiei.

----

• Update 14:22 Lascu, Thepesia: "Băncile îşi cunosc foarte puţin clienţii"

Băncile îşi cunosc foarte puţin clienţii, consideră Eugen Lascu, managing partner în cadrul companiei de consultanţă Thepesia.

Domnia sa a explicat: "Băncile trebuie să îşi cunoască în profunzime clienţii. Multe credite au fost acordate unor societăţi cu probleme numai în baza datelor transmise de acele societăţi. Este ca şi cum ai fi creditat iluzii. Şi de aceea sunt aşa de multe probleme".

Instituţiile de credit trebuie să ajungă să înţeleagă modelul de afaceri al companiilor pe care le-a împrumutat, dar şi problemele cu care se confruntă, ca să poată lua decizii de restructurare a creditor care să salveze respectivele societăţi.

Potrivit domnului Lascu, trebuie evaluate resursele de leadership ale unei companii, dacă are o viziune ancorată în realitate şi mai ales dacă această viziune este pe termen lung şi nu una oportunistă. De asemenea, multe firme au crescut vertiginos până în 2008, dar nu s-au adaptat la cultura organizaţională. O altă problemă identificată de Thepesia la companii este lipsa unei corelări a programului de dezvoltare cu capacitatea de finanţare.

---

• Update 14:16 Andrei Cionca: "Cu un model corect de gestionare, nimic nu este pierdut într-o companie"

Cu o conduită şi un model corect de gestionare, nimic nu este pierdut într-o companie, susţine Andrei Cionca, partener asociat la Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR).

Potrivit domniei sale, o societate aflată în dificultate poate fi restructurată şi fără a fi în insolvenţă. Andrei Cionca a dat ca exemplu situaţia producătorului de cărămidă Cemacon Cluj, unde domnia sa este acţionar.

"A fost un proces dificil, a trebuit să convingem alte persoane să intre în acţionariat, alţi manageri să vină la conducere, să ne convingem partenerii că este bine ceea ce facem şi că procesul este unul win-win", a precizat domnul Cionca.

În urma acestui proces de restructurare, Cemacon şi-a redus datoriile, şi-a crescut cifra de afaceri, a ajuns la o capitalizare bursieră şi, printre altele, şi-a schimbat portofoliul de produse, majorându-şi semnificativ numărul de clienţi şi cota de piaţă.

Una dintre măsurile adoptate de companie în cadrul procedurii abordate a fost atragerea unui fond străin de investiţii în acţionariat.

----

• Update 14:05 Petru Văduva, director general Transgaz: "Trebuie să începem să reconstruim, să creăm plusvaloare"

La cinci ani după criza declanşată în 2008, nu mai putem vorbi despre restructurare, ci despre faptul că ne confruntăm cu alte probleme, este de părere domnul Petru Văduva, directorul general al companiei Transgaz, care consideră că a venit momentul "să reconstruim, iar acolo unde putem, să aducem plusvaloare". Domnia sa afirmă: "Ca ţară, avem o şansă unică să aducem plusvaloare, care eventual se va exinde orizontal în companii. Putem produce energie şi alimente. Dacă reuşim să abordăm corect aceste resurse, să nu le risipim, atunci, în cinci-zece ani, vom putea plăti pensii mai bune, vom avea o educaţie mai bună, spitale mai bune".

----

• Update 13:50 Dan Sandu, Nextebank: "Băncilor româneşti le lipseşte capacitatea să restructureze companii"

Instituţiile de credit din ţara noastră nu au capacitatea să restructureze companii, acesta fiind atributul băncilor de investiţii, arată Dan Sandu, preşedintele executiv al Nextebank. "Nu băncile comerciale sunt cele restructurează companii, ci băncile de investiţii, care lipsesc din România. Probabil că este momentul să invităm astfel de bănci la noi în ţară sau să creăm unele", a declarat domnia sa.

Atunci când băncile încep să se gândească la restructurarea companiilor, înseamnă că decizia de acordare a finanţării respective a fost eronată şi nici restructurarea finanţării nu a dat roade, explică Dan Sandu. "Trebuie ca baza de acordare a creditului şi monitorizarea sa ulterioară să fie solide. În momentul în care ajungem să stăm de vorbă cu administratorii judiciari şi speciali, putem spune că ne apropiem de default", a afirmat bancherul.

Decizia de acordare a unui credit nu ar trebui să fie luată de către un comitet, ci de către o persoană, care să poarte responsabilitatea acesteia, în opinia preşedintelui executiv al Nextebank.

----

• Update 13:26 Volintiru: "Viitorul economiei noastre depinde de noul Cod al Insolvenţei"

Viitorul economiei noastre depinde de noul Cod al Insolvenţei, a declarat Adrian Volintiru, secretar de stat în Ministerul Economiei. "Va trebui să existe mare grijă la întocmirea noului Cod pentru că economia noastră are nevoie de multe modele de restructurare pentru salvarea companiilor aflate în dificultate", a subliniat domnia sa.

Oficialul Ministerului Economiei crede că restructurarea marilor companii de stat, cu datorii de zeci de milioane de euro este complexă şi necesită un kit de soluţii, întrucât fiecare societate trebuie tratată diferit nu printr-o reţetă unică.

Adrian Volintiru afirmă că restructurarea unui mastodont industrial nu se poate face într-un an, dar nici nu trebuie să dureze 7-10 ani şi că autorităţile trebuie să-şi schimbe abordarea pentru companiile de stat aflate în dificultate. "Trebuie să restructurăm şi apoi să privatizăm pentru că numai aşa statul poate câştiga mai mulţi bani", a subliniat domnul Volintiru.

Domnia sa a propus analizarea, pentru noul Cod al insolvenţei, a posibilităţii transformării creanţelor în acţiuni.

----

• Update 13.26 Gruia Stoica: "Lipsa comunicării - problema dintre stat şi mediul de afaceri"

Problema dintre autorităţi şi mediul de afaceri este lipsa comunicării, consideră omul de afaceri Gruia Stoica, proprietarul Grupului Grampet. Domnia sa a subliniat că investitorii nu sunt ascultaţi de către reprezentanţii statului: "Am participat la patru privatizări, în patru ţări diferite, care au culturi diferite. În toate ţările am fost bine primit, nu şi în România. Care este problema în ţara mea? Este vorba despre credibilitatea noastră, a oamenilor de afaceri. Mai înainte de credibilitate, vorbim de încredere şi mult mai înainte, de comunicare. Noi nu comunicăm cu instituţiile statului, care trăieşte din taxe şi impozite. Avem nevoie de susţinere şi de confort pentru a ne dezvolta. Cu ceva timp în urmă am aşteptat doi ani să mă primească un ministru, în condiţiile în care ocupam 36% din piaţa pe care o coordona (n.r. Grampet activează în domeniul transportului feroviar). După ce am discutat, a rămas uimit de strategia pe care i-am prezentat-o. Mă întreb cum poate un ministru să coordoneze un domeniu şi să realizeze o strategie dacă nu se întâlneşte cu oamenii de afaceri care deţin cote atât de mari din piaţă? Problema este de comunicare".

Gruia Stoica a subliniat că trebuie să existe o simbioză între mediul de afaceri şi stat, întrucât doar împreună, cele două structuri, pot crea o economie durabilă.

---

• Update 12:17 Cristian Pârvan: "Transparenţa scade, încrederea nu are cum să crească"

Transparenţa autorităţilor scade, context în care încrederea mediului de afaceri nu are cum să crească, susţine Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Domnia sa subliniază că niciuna dintre programele şi măsurile adoptate de stat nu vizează companiile, acestea bazându-se doar pe profitul propriu.

"Niciun guvern, inclusiv cel actual, nu a răspuns apelurilor noastre", a precizat Cristian Pârvan, adăugând că mediul de afaceri solicită ca după adoptarea fiecărei măsuri să fie întocmit un raport privitor la efectele acesteia în economie, la un interval de şase luni de la implementare.

Reprezentantul AOAR este de părere că, pentru stabilitatea unei economii, este foarte important modelul de dezvoltare: "În Europa este clar: modelul de dezvoltare este bazat pe cunoaştere. În România, băncile au anunţat clar că ele finanţează agricultura, energia şi fondurile europene. Şi atunci, unde este cercetarea?".

Băncile se confruntă cu provocări uriaşe, fiind puse în situaţia să îşi reducă activele cu diverse sume, de la 2.800 de miliarde euro până la 4.500 de miliarde euro. Această situaţie vine ca urmare a instabilităţii generată de apetitul speculativ, mai opinează domnul Pârvan.

În aceste condiţii, problema creditării companiilor devine extrem de grea, în Europa creditarea scăzând cu 2%. Cristian Pârvan a subliniat că mediul economic a trecut, de-a lungul vremii, prin câteva "şocuri absolut uimitoare provocate de cursul de schimb, cu implicări majore asupra mediului de afaceri".

"BNR ar fi putut face nişte lucruri pe care le cerem de ani de zile, dar pe care nu le-a făcut. Dacă economia nu performează, nici BNR nu poate performa", a mai spus domnia sa.

Printre propunerile mediului de afaceri se numără utilizarea, de către BNR, a rezervelor minime obligatorii ca o resursă pentru bănci, astfel încât acestea să crediteze producţia; realizarea unei scheme de garanţii mai flexibilă în raport cu realitatea; tratarea diferenţiată a companiilor care nu au datorii la stat faţă de cele cu arierate; crearea unor fonduri de risc etc.

---

• Update 12:15 Gheorghe Piperea: "Reeşalonarea datoriilor nu e suficientă în restructurarea companiilor"

Băncile din ţara noastră s-au implicat, după anul 2009, în restructurarea întreprinderilor, însă de regulă această restructurare s-a produs pe termen scurt şi individual, adică numai în privinţa raportului dintre societate şi bancă, declară domnul Gheorghe Piperea, partener în cadrul societăţii de avocatură Piperea şi Asociaţii, atrăgând atenţia că reeşalonarea datoriilor nu este suficientă, fiind necesar ca întreprinderea să fie văzută în dimensiunea sa socială.

Domnul Piperea a menţionat că, în procesul de restructurare trebuie avuţi în vedere aşa-numiţii "stakeholders" - acţionarii indirecţi -, respectiv furnizorii de utilităţi, salariaţii (care pot declanşa greve în orice moment) şi Fiscul, acesta din urmă având avantajul că poate popri conturile debitorilor.

"O restructurare trebuie făcută cu respectarea tuturor acestor condiţionalităţi majore", a subliniat Gheorghe Piperea, adăugând: "În perioada 2009 -2013, băncile au încercat - uneori din răsputeri - restructurarea societăţilor, dar pentru că aceasta a fost făcută doar cu banca, în condiţii dure, rezultatele au fost doar pe termen scurt, punctuale, nu au avut eficienţa necesară să evite insolvenţa, determinând eşecul întreprinderii".

Potrivit afirmaţiilor domnului Piperea, în ţara noastră există peste 35.000 de societăţi în insolvenţă, în care lucrează peste 200.000 de angajaţi. Datele ultimilor 2-3 ani arată că 96% din aceste societăţi sunt în faliment, afirmă Gheorghe Piperea, menţionând că "nu trebuie să ne speriem de statistici", întrucât, în realitate, restul de 4% sunt societăţi care au cei mai mulţi acţionari indirecţi şi cele mai multe şanse de restructurare.

Domnul Piperea a arătat că, în general, în cazul restructurării unei societăţi se pune problema finanţării doar a societăţilor mijlocii şi mari, cu foarte mulţi acţionari indirecţi, întrucât nu există reglementare pentru IMM-uri. "Aici e zona unde se întâmplă cele mai multe neplăceri, se regizează falimente. Totuşi, aceste situaţii reprezintă excepţii, IMM-urile intrând în insolvenţă din cauza condiţiilor economice nefavorabile. Nu există din punct de vedere practic sau al reglementării o soluţie pentru salvarea IMM-urilor", a precizat domnul Piperea, adăugând că, deocamdată, există o propunere la nivel european, care prevede acordarea de facilităţi celor care se implică în salvarea de la insolvenţă a IMM-urilor.

---

• Update 11:39 Ileana Bratu, FGCR: "Interes mare al băncilor pentru finanţarea achiziţiei de terenuri agricole"

Băncile sunt tot mai interesate să finanţeze achiziţia de terenuri agricole de către persoane fizice şi juridice, a declarat Ileana Bratu, director în cadrul Fondului de Garantare a Creditului Rural (FGCR).

Fondul garantează până la 80% din valoarea de achiziţie a terenurilor agricole, în baza unei ordonanţe de urgenţă adoptată de Guvern în vară.

Doamna Bratu a subliniat: "Avem multe solicitări şi de la persoane fizice. Putem acum să garantăm până la 50% din valoarea terenurilor achiziţionate de persoanele fizice. BNR sprijină acest lucru şi a recomandat băncilor să aplice criterii de creditare ca la companii acelor persoane fizice care fac afaceri în agricultură. O abordare mai lejeră deci".

Reprezentantul FGCR a subliniat că tot mai multe instituţii financiare au produse de creditare pentru cumpărarea terenurilor agricole.

De asemenea, Ministerul Agriculturii a alocat, pentru acest an, 60 milioane lei pentru microcreditarea agriculturii, de care băncile sunt foarte interesate. Ministerul va face o selecţie a băncilor în perioada următoare.

----

• Update 11:20 Bogdan Olteanu: "Lipsa capitalului propriu, principala piedică în calea finanţării companiilor"

Principala piedică în calea creditării companiilor nu o reprezintă lipsa ideilor şi perspectivelor de dezvoltare ale acestora, ci absenţa unui capital propriu suficient, potrivit viceguvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), Bogdan Olteanu.

"Avem idei, curaj şi banii altora. Multe companii se prezintă în faţa băncilor cu o capitalizare foarte redusă, din cauză că în anii buni i-am luat acasă. Când o firmă care, în anii 2007-2008, avea o cifră de afaceri de ordinul milioanelor de euro, are în prezent capitaluri proprii de doar câteva sute de mii de lei, acest lucru ridică o serie de semne de întrebare potenţialilor finanţatori", a declarat domnia sa, în cadrul celei de a treia editiţii a conferinţei "Rolul băncilor în restructurarea companiilor", organizată de ziarul BURSA.

Această experienţă ar trebui să reprezinte o lecţie pentru antreprenorii din ţara noastră, pentru ca aceştia să utilizeze o parte din veniturile pe care care afacerile lor le generează în vederea recapitalizării, în opinia lui Bogdan Olteanu.

Bancherii văd oportunităţi în economia reală, precizează oficialul BNR, care a amintit că, atunci când a fost discutată pentru prima dată conversia datoriilor în acţiuni în ţara noastră, ideea a fost întâmpinată cu reticenţă de sistemul bancar, pentru ca apoi să fie utlizată pe o scară tot mai largă.

"Nu cred că băncile nu înţeleg economia reală. Ele manifestă reticenţă să intre în acţionariatul companiilor, pentru că nu este treaba lor să administreze firme. Însă încep să se implice tot mai mult în acest domeniu, dovadă faptul că o bancă a decis, în urmă cu câţiva ani, să intre în acţionariatul unui întreg sector economic, pentru a îl salva, în loc să îl lichideze", explică viceguvernatorul Băncii Centrale.

----

• Update 11:16 Remus Vulpescu: "Avem o şansă să ne rezolvăm problemele importante dacă le recunoaştem"

O şansă pentru rezolvarea problemelor importante pe care le are economia noastră este recunoaşterea lor, consideră Remus Vulpescu, director de cabinet al ministrului Finanţelor Publice.

Domnia sa este de părere că băncile ar trebui să vândă încrederea şi banii de la deponenţi, subliniind că retragerea depozitelor de către populaţie nu este o soluţie, întrucât sistemul bancar nu ar rezista fără banii deponenţilor.

Remus Vulpescu apreciază că Banca Naţională a României (BNR) a dat dovadă, de-a lungul vremii, de o "hărnicie modestă", menţionând: "Nu am avut şocuri, dar în fiecare zi s-a pus o cărămidă. Mi-aş dori ca peste 23 de ani să putem spune că avem politici fiscale la fel de sigure cum sunt politicile monetare".

Reprezentantul MFP a ţinut să precizeze că impozitul pe clădirile speciale şi acciza suplimentară la carburanţi, măsuri fiscale care vor fi adoptate de anul viitor, sunt necesare pentru acoperirea lipsei de venituri necesare în vederea acoperirii cheltuielilor prevăzute pentru 2014.

"Cred că e bine să recunoaştem şi să aplicăm toate regulile cu care economiile de piaţă sunt obişnuite", a conchis domnia sa.

---

Rolul băncilor în restructurarea companiilor este mult prea important pentru a fi trecut cu vederea, a declarat ministrul Economiei, Andrei Gerea, care a făcut un apel la bănci şi BNR să-şi schimbe politica de creditare a companiilor.

Domnia sa a precizat: "Rolul băncilor în restructurarea companiilor a fost unul timid în ultima perioadă. În opinia mea, analiza de risc bancar ar trebui să facă diferenţa între companiile mari care vor cu adevărat să se restructureze şi au nevoie de finanţare şi companiile mici care folosesc insolvenţa cu rea credinţă. De aceea fac un apel la bănci să-şi schimbe politica de creditare şi să stabilim clar dacă sistemul bancar doreşte să se implice în economie sau să devină spectator".

Potrivit Ministrului Economiei, deşi ar trebui ca băncile şi companiile să aibă un interes comun, de foarte multe ori se află pe poziţii antagonice. De multe ori, creditorii, constrânşi de normele de prudenţialitate, de teamă că nu-şi vor recupera banii, nu aprobă planurile de reorganizare şi finanţarea iar societăţile ajung în faliment. "Dar în faliment, active foarte bune şi cu şanse mari de valorificare şi reintroducere în circuitul economic, sunt vândute la preţ de fier vechi, iar creditorii se aleg cu sume foarte mici", a subliniat Andrei Gerea.

Domnia sa a dat ca exemplu cazul Oltchim, care face eforturi pentru a face rost de 15 milioane de euro pentru majorarea producţiei şi pentru restructurare: "Este o companie cu mare potenţial, dar care a fost administrată prost de stat. Acum a ajuns în situaţia jenantă de a lucra la 25% din capacitate şi de a nu reuşi să facă rost de 15 milioane de euro. Oltchim caută cu disperare finanţare şi un management bun îl poate face profitabil".

Domnia sa a ţinut să sublinieze că nu aruncă vina numai pe sistemul bancar şi a spus că societea vâlceană nu se poate descurca fără credite.

Ministerul Economiei şi administratorii judiciari ai Oltchim încearcă să recâştige încrederea instituţiilor financiare.