Federaţia Internaţională de Fotbal (FIFA) are parte, în mod constant, de controverse legate de conducătorii săi. Vassilios Skouris, un înalt oficial al FIFA, jurist grec, îndeplineşte simultan două funcţii care ridică întrebări legate de posibile conflicte de interese. Acesta este preşedintele comitetului de etică al FIFA, pentru care primeşte un salariu anual de cel puţin 215.000 de dolari, şi membru al Comitetului 255, o structură a Uniunii Europene care evaluează candidaţii pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). Îngrijorarea principală este legată de faptul că FIFA apare frecvent în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, în diverse cazuri legale importante. Acest lucru ar putea crea o situaţie sensibilă, deoarece Skouris, în rolul său din Comitetul 255, are un cuvânt de spus în selectarea judecătorilor care ar putea delibera asupra acestor cazuri. Conform politico.eu, un expert în dreptul UE, citat anonim din cauza sensibilităţii subiectului, a declarat: "Este similar cu un avocat care lucrează pentru Google sau Microsoft, fiind implicat în acelaşi timp şi în comisia de selecţie a judecătorilor care ar putea decide cazuri ce implică astfel de companii." Printre dosarele importante care implică FIFA se numără un caz iminent privind viitorul sistemului de transferuri din fotbal şi un altul referitor la regulile propuse de FIFA pentru a controla agenţii de fotbal. Deşi nu există dovezi că Skouris a folosit influenţa sa pentru a respinge anumiţi candidaţi cu scopul de a influenţa viitoarele cazuri legate de fotbal, experţii în transparenţă subliniază că şi simpla percepţie a unui conflict de interese ar trebui evitată. Alberto Alemanno, profesor de drept la HEC Paris, a subliniat că membrii comitetului ar trebui să urmeze cele mai înalte standarde de integritate publică şi să evite orice situaţie care ar putea crea suspiciuni. Vassilios Skouris a fost preşedintele CJUE între 2003 şi 2015 şi a devenit membru al Comitetului 255 în martie 2022. De asemenea, el este preşedintele comitetului de etică al FIFA din 2017.
• FIFA neagă conflictele de interese
Un purtător de cuvânt al FIFA a declarat că organizaţia "nu vede niciun conflict de interese", argumentând că "nicio decizie luată de Comitetul de Etică nu a ajuns vreodată în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene". Skouris a refuzat să comenteze direct situaţia. Potrivit Politico, Comitetul 255, înfiinţat în 2010, este alcătuit din şapte judecători şi are rolul de a examina candidaţii propuşi de statele membre pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, înainte ca recomandările sale să fie trimise Consiliului Uniunii Europene. Consiliul nu este obligat să urmeze sfaturile comitetului, acesta a respectat, în general, evaluările Comitetului 255. Un purtător de cuvânt al CJUE a precizat că este "imposibil" ca un membru al Comitetului 255 să-şi folosească poziţia pentru a influenţa rezultatul unor cazuri aflate pe rolul curţii. Totuşi, observatori legali subliniază că, având în vedere sutele de cazuri care ajung anual la CJUE, este dificil ca membrii comitetului să fie complet lipsiţi de orice posibile conflicte de interese. Aceştia, în general, au alte roluri profesionale, cum ar fi predarea la universităţi europene.
Comitetul 255 a fost criticat pentru lipsa de transparenţă în deliberările sale. În 2019, Ombudsmanul European a respins o plângere care solicita accesul public la opiniile comitetului, susţinând că această discreţie este necesară pentru a permite comitetului să exprime opinii clare şi robuste cu privire la candidaţi.