English
• Băncile, cu căciula în mână la Ministerul Economiei
• Surse bancare: "Intrarea în insolvenţă este un semn de alertă pentru bănci, acestea fiind nevoite să provizioneze suplimentar"
• Mişu Negriţoiu: "Stai aşa, că vrem să le-o tragem unora, dar nu ştii cui, şi potenţial poţi să ţi-o iei mâine"
• MFP a atras, ieri, doar 94 milioane lei prin obligaţiuni cu scadenţa în 2016
Insolvenţa "Hidroelectrica" a stârnit reacţii dure la adresa autorităţilor din partea bancherilor, în condiţiile în care compania datorează băncilor comerciale circa o jumătate de miliard de euro.
Bancherii sunt îngrijoraţi că, după Hidroelectrica -"perla coroanei", ar putea urma şi alte companii de stat, administraţii locale şi chiar titlurile de stat.
Băncile au acordat credite de sute de milioane de euro către companiile de stat şi către administraţii. În plus, titlurile de stat emise de Ministerul Finanţelor reprezintă, în prezent, gura de oxigen a băncilor.
În această săptămână, după anunţarea insolvenţei "Hidroelectrica", unii bancheri s-au întâlnit cu reprezentanţii Ministerului Economiei, ca să găsească o soluţie pentru expunerea acestora pe "Hidroelectrica".
Surse bancare ne-au declarat că instituţiile de credit au cerut garanţii guvernamentale pentru împrumuturile acordate companiei energetice.
Întâlnirea a conchis sec că situaţia creditelor acordate către "Hidroelectrica" depinde de normele interne ale fiecărei bănci, ne-au spus sursele menţionate.
"Intrarea în insolvenţă este un semn de alertă pentru bănci, acestea fiind nevoite să provizioneze suplimentar", au adăugat sursele noastre.
• Hazardul moral
Creditele contractate de la unele bănci (posibil Citibank şi ING Bank) au, în spate, garanţii de stat, iar pentru celelalte bănci, statul ar putea, de asemenea, să emită garanţii guvernamentale, susţin surse din piaţă.
Dacă statul ar acorda garanţii guvernamentale pentru creditele accesate de "Hidroelectrica", atunci ar fi posibil ca acestea să fie considerate ajutor de stat de către Comisia Europeană.
"De ce Hidroelectrica să beneficieze de un sistem de creditare favorizant şi să nu se întâmple acelaşi lucru şi pentru Oltchim sau altă companie de stat? ", se întreabă mediul de afaceri.
Contactat de ziarul "BURSA", Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, ne-a declarat că garanţiile de stat au potenţialul să reprezinte ajutor de stat, însă trebuie efectuată o analiză.
• Reacţii neobişnuit de dure ale bancherilor
"Este greu până porneşti bolovanul la vale, dupa aceea merge singur", spun surse bancare.
Băncile care au creditat "Hidroelectrica" vor proviziona întreaga expunere, chiar dacă s-a promis că vor fi plătite ratele la timp după intrarea în insolvenţă, măsură contraproductivă, care va afecta împrumuturile pentru alte companii de stat, a precizat Mişu Negriţoiu, directorul general ING România, potrivit Mediafax.
Domnia sa a declarat: "Decizia de la Hidroelectrica este absolut contraproductivă. Este multă lipsă de predictibilitate. Dacă vreau să aduc acum bani în ţară, nu pot. Nu am cum să argumentez o asemenea cerinţă (...) Evident că vom deveni reticenţi să finanţăm companiile de stat. Trebuie să vedem ce facem cu această situaţie. Se spun multe, dar în banking nu se acţionează pe vorbe (...) Inevitabil că se va proviziona expunerea pe Hidroelectrica".
Întrebat dacă nu cumva bancherii şi analiştii ar trebui să explice mai bine decidenţilor care sunt consecinţele unor asemenea măsuri, Mişu Negriţoiu a afirmat: "Ce să le mai explici? Nu poţi să pleci de la bază. Dacă nu înţelegi, nu te duci. Eu am fost în acele poziţii şi ştiu cum e. Nu dormi noaptea... Nu poţi să faci un joc de picioare dâmboviţean".
Domnia sa vede necesară revenirea la predictibilitatea economiei: "O simplă acţiune, care vrea să fie justificată, dar nici nu ştiu pe cine reprezintă ca acţiune, reducerea salariilor reprezenta pe cineva. Şi faci o mică jonglerie dâmboviţeană (...) Stai aşa că vrem să le-o tragem unora, dar nu ştii cui, şi potenţial poţi să ţi-o iei mâine. Toate acestea se adaugă la problemele pe care le avem. Ne înrăutăţim situaţia, în loc să o îmbunătăţim".
• Mihai Bogza: "Nu trebuie să răspunzi la un şmen, cu un şmen"
Intrarea în insolvenţă a "Hidroelectrica" este mai îngrijorătoare pentru ţara noastră decât rezultatul alegerilor din Grecia, din cauza riscului reputaţional al statului, apreciază Mihai Bogza, preşedintele Bancpost.
Domnia sa a declarat: "În cazul Hidroelectrica, mă gândesc că o linie de raţionament pentru analiştii externi este că, dacă o societate cu capital de stat (şi una din cele mai mari) intră în insolvenţă, atunci mâine - poimâine vedem falimentul unei municipalităţi, şi în cele din urmă, de ce nu, un default pe titluri de stat. (...) O mişcare pe care n-am înţeles-o [n.r. - se referă la impunerea insolvenţei Hidroelectrica]. Prima mea reacţie a fost de neîncredere. Am crezut că e o scăpare pe fluxul de ştiri (...) Argumentul a fost că reprezintă o soluţie pentru a scăpa de contractele cu < băieţii deştepţi >. Eu respect logica economică, dar nu trebuie să răspunzi la un şmen cu un şmen. Cel puţin, nu din partea Statului român".
Mihai Bogza, care a deţinut anterior funcţia de viceguvernator al BNR, a arătat că, atunci când a fost restructurat sectorul bancar, "s-au ferit ca de foc" să declare băncile de stat în faliment (Bancorex şi Banca Agricolă), pentru că o astfel de măsură dă un semnal foarte prost, şi s-a ţinut cont, în primul rând, de riscul reputaţional al ţării.
• Henk Paardekooper: Nu s-a mai întâlnit ceva similar în istoria recentă a României
Decizia privind insolvenţa Hidroelectrica a fost surpinzătoare, pentru că nu s-a mai întâlnit ceva similar în istoria recentă a României, chiar dacă alte state au ales soluţii de acest gen în ultima perioadă, a declarat Henk Paardekooper, preşedintele RBS România.
Domnia sa a mai spus că decizia "Moody's" de a coborî cu patru trepte ratingul "Hidroelectrica" este relevantă pentru a înţelege efectele unei asemenea decizii.
• Claudiu Cercel: "Există temerile că şi alte companii ar putea fi încurajate să facă la fel"
Eşecul licitaţiei de titluri de stat de la începutul acestei săptămâni poate fi şi rezultatul anunţului privind Hidroelectrica, care a determinat unele bănci să nu participe sau să ceară dobânzi înalte, este de părere Claudiu Cercel, directorul general adjunct BRD.
Domnia sa a declarat: "Ceea ce ne reproşează cei din exterior este nu atât intrarea în insolvenţă, (...) ci că se poate interpreta ca un atac la instituţia contractului. Cei din occident se uită la instituţia contractului şi există temerile că şi alte companii ar putea fi încurajate să facă la fel, dacă nu chiar şi entităţi private".
• Steven van Groningen: Este foarte greu de explicat investitorilor străini ce s-a întâmplat la Hidroelectrica
Este foarte greu de explicat investitorilor străini ce s-a întâmplat la Hidroelectrica şi de ce această companie a fost introdusă în insolvenţă, mai ales că multe alte companii de stat se află într-o situaţie financiară mult mai gravă, a declarat Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank.
Domnia sa a adăugat: "Nu este foarte greu, pentru mulţi investitori străini, să numească cinci companii de stat care sunt în poziţie mult mai gravă decât Hidroelectrica. Îi băgăm şi pe ei în insolvenţă?".
Tribunalul Bucureşti a admis, miercuri, deschiderea procedurii de insolvenţă a "Hidroelectrica", cel mai mare producător de electricitate din ţara noastră, care urma să fie prima companie cu management privat.
MFP a atras, ieri, 94,6 milioane lei, la randamente în creştere
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a atras, ieri, 94,6 milioane lei, în urma vânzării de obligaţiuni cu scadenţa în ianuarie 2016. Randamentul cuponului este de 6,28%. Valoarea indicativă a operaţiunii a fost de 400 milioane de lei, iar băncile au subscris titluri de 717,6 milioane lei. MFP a vândut şi luna trecută obligaţiuni cu scadenţă în ianuarie 2014, împrumutând suma de 1,339 miliarde lei, la randamentul de 6,09%.
Finanţele au respins, la începutul săptămânii, ofertele băncilor pentru certificatele cu scadenţa la un an, considerând că randamentul cerut de acestea era prea mare. A fost pentru prima dată, din luna octombrie, când administratorii datoriei publice nu au atras nicio sumă în cadrul unei licitaţii. Potrivit dealerilor, randamentul din piaţa secundară era de 5,85%, ceea ce ar fi însemnat o creştere substanţială, de la 5,29%, înregistrat la precedenta operaţiune pentru astfel de titluri. Ofertele băncilor au însumat un miliard de lei, iar valoarea programată a fost de 800 milioane de lei.
• Aurelian Dochia: "Nu este o surpriză"
Tendinţa de creştere a randamentelor este prezentă de mai mult timp, singura necunoscută fiind momentul în care aceasta se va manifesta, ne-a declarat Aurelian Dochia, analistul economic.
Domnia sa ne-a precizat: "Creşterea randamentelor era de aşteptat, astfel că ce s-a întâmplat nu reprezintă o surpriză. Ceea ce nu se ştia era cât de repede se vor mişca pieţele. Am primit un semnal negativ, care nu vizează doar titlurile de stat, ci se va răsfrânge şi asupra finanţării în alte domenii".
Aurelian Dochia consideră că autorităţile vor fi nevoite să accepte randamente mai mari la emisiunile de certificate de trezorerie şi obligaţiuni din perioada următoare pentru a putea să atragă finanţare.
Randamentul titlurilor vândute ieri este cel mai ridicat de la licitaţia care a avut loc în urmă cu patru săptămâni, când au fost vândute obligaţiuni în valoare de 417,2 milioane lei, la un randament de 6,40%. MFP a anunţat că intenţionează să împrumute 3,5 miliarde lei de la băncile locale luna aceasta, prin cinci emisiuni de certificate de trezorerie şi obligaţiuni de stat. Până în prezent, Finanţele au atras 1,4 miliarde lei.
Finanţele au împrumutat de la începutul anului 35,95 miliarde lei pe piaţa locală. La această sumă se adaugă 2,25 miliarde dolari, finanţare atrasă prin emisiuni de titluri pe piaţa SUA. (ALEXANDRU SÂRBU)
•
Remus Borza: Pot anula contractele, inclusiv cu băieţii deştepţi, dacă aduc pagube
Contractele încheiate de Hidroelectrica vor fi analizate temeinic, inclusiv cele cu "băieţii deştepţi", iar acolo unde se va constata că aduc prejudicii companiei înţelegerile vor fi anulate, a declarat recent Remus Borza, care deţine firma Euro Insol, desemnată administrator judiciar.
•
Cele mai multe dintre creditele acordate de bănci către "Hidroelectrica" sunt garantate prin contractele cu "băieţii deştepţi".
Avocatul Arin Stănescu ne-a declarat că băncile nu ar fi trebuit să acorde credite garantate prin contractele cu băieţii deştepţi. Întotdeauna a existat riscul ca aceste contracte să înceteze, potrivit domniei sale.
•
• Creditele bancare pe termen scurt (linii de credit) active la 31 decembrie 2011 au fost:
- ING Bank, datat 3 martie 2009, pentru 38 milioane de lei. Facilitatea se acordă prin punerea la dispoziţie a produsului de credit sub formă de descoperit de cont, putând fi utilizată până la 15 martie 2012.
La 31 decembrie 2011, soldul facilităţii era în sumă de 36.162.022 lei.
Împrumutul e garantat cu cesiune de creanţe rezultate din contractul încheiat cu EFT România.
- Alpha Bank România, datat 3 noiembrie 2009, pentru 80 milioane de lei - sumă maximă care poate fi acordată pe durată facilităţii, pentru tipurile de credit convenite de părţi. Facilitatea poate fi folosit până la data de 31 ianuarie 2012.
La 31 decembrie 2011, soldul facilităţii era în sumă de 79.976.183 lei.
Societatea este de acord să ruleze trimestrial prin conturile deschise la bancă o sumă la nivelul facilităţii acordate. Societatea garantează şi prin garanţia reală mobiliară asupra tuturor conturilor societăţii deschise la bancă.
- BRD GSG, datat 27 septembrie 2009, pentru 300 milioane de lei. Contractul a fost încheiat pentru o perioadă de 1 an, cu posibilitate de reînnoire automată pentru perioade egale de timp. Termenul de valabilitate - 30 septembrie 2012.
La 31 decembrie 2011 soldul facilităţii era în sumă de 299.371.849 lei.
Împrumutul este garantat printr-un acord de cesiune de creanţe din contractele CEZ, EHOL, Energy Holding.
- CITIBANK Europe PLC, datat 20 aprilie 2010, pentru 46 milioane de dolari. Facilitatea se acordă prin punerea la dispoziţie sub formă de descoperit de cont, putând fi utilizat până la data de 27 decembrie 2012.
La 31 decembrie 2011, soldul facilităţii era în sumă de 27,8 milioane de dolari.
Împrumutul este garantat cu o garanţie reală mobiliară asupra conturilor curente deschise la bancă.
- RBS Bank, datat 23 decembrie 2009 pentru 32 milioane de euro. Împrumutul este disponibil pentru trageri în lei şi/sau euro. Facilitatea se acordă prin punerea la dispoziţie a produsului de credit sub formă de descoperit de cont, putând fi utilizată până la 1 august 2012.
La 31 decembrie 2011, soldul facilităţii era în sumă de 27,9 milioane de euro.
Împrumutul este garantat printr-un acord de cesiune a creanţelor pe care societatea le are de recuperat cu Energy Financing Team AG, respectiv prin garanţia reală mobiliară constituită asupra încasărilor curente din contul activ al societăţii indicat de bancă.
- LIBRA BANK, datat 30 iunie 2010, pentru 13,5 milioane de lei. Facilitatea se acordă prin punerea la dispoziţie a produsului de credit sub formă de descoperire de cont, putând fi utilizat până la data de 30 iunie 2012.
La 31 decembrie 2011, soldul era în sumă de 13,18 milioane de lei. Facilitatea este garantată prin cesiunea creanţelor pe care societatea le are de încasat de la terţe părţi accesibile pentru bancă rezultate din contractele cu FFEE Electrica Furnizare Transilvania Sud, FDEE Electrica Distribuţie Transilvania Sud şi cu FDFEE Electrica Furnizare Transilvania Sud, şi prin garanţia reală mobiliară constituită asupra tuturor conturilor deschise cu Libra Bank.
- Banca Transilvania - datat 14.10.2011, pentru 120.000.000 lei. Împrumutul este disponibil pentru utilizare în lei. Facilitatea se acordă prin punerea la dispoziţie sub formă de descoperit de cont, putând fi utilizat până la data de 13.10.2012.
Împrumutul este garantat printr-un acord de cesiune a creanţelor pe care Societatea le are de recuperat în baza contractelor cu Arcelor Mittal Galaţi SA şi Societatea Naţională a Sării.
La 31 decembrie 2011 soldul facilităţii este de 94.056.904 lei.
•
• Datorii pe termen lung, în valoare de 1,5 miliarde de lei
- BIRD - 110.000.000 dolari - sold 31 decembrie 2011: 727.492 lei (garantat de MFP)
- UBS AG - 29,27 milioane franci elveţieni - sold 31 decembrie 2011: 2,7 milioane lei (garantat de MFP)
- BIRD: 66 milioane de euro - sold 31 decembrie 2011: 217 milioane lei (garantat de MFP)
- Citi International PLC: 75 milioane de euro - sold la 31 decembrie 2011: 185 milioane de lei (garantat prin acord de cesiune a creanţelor cu Luxten Lighting, Elsid Titu, Electromagnetica, Electrocarbon Slatina, Euro-PEC)
- ING Amsterdam sucursala Bucureşti : 60 milioane de euro - sold la 31 decembrie 2011: 138,2 milioane de lei (garantat prin acord de cesiune a creanţelor cu Alro Slatina, EON Moldova Furnizare, DFEE Enel Electrica Banat, FDFEE Electrica Muntenia Nord şi respectiv garanţie reală mobiliară constituită asupra tuturor conturilor deschise la ING, cu excepţia celui prin care se derulează contractul cu BIRD în valoare de 66 milioane de euro.
- BCR: 50 milioane de euro - sold la 31 decembrie 2011: 187,8 milioane de lei (garantat prin scrisoare de confort de la MECMA şi garanţie reală mobiliară asupra tuturor conturilor deschise la BCR)
- Unicredit Bank Austria: 117 milioane de euro - sold la 31 decembrie 2011: 306,2 milioane de lei (garantat prin scrisoare de confort de la MECMA)
- EFG Eurobank Luxembourg: 30 milioane de euro - sold la 31 decembrie 2011: 89,7 milioane de lei (garantat prin scrisoare de confort de la MECMA)
- ING BANK sucursala Dublin: 60 milioane de euro; sold la 31 decembrie 2011: 184,7 milioane de lei (garantat prin acord de cesiune a creanţelor cu EFT România, EON Moldova Furnizare, FFEE Electrica Furnizare Muntenia Nord, FDFEE Electrica Distribuţie Muntenia Nord, FFEE Electrica Furnizare Transilvania Nord, ENEL Energie Banat, FFEE Electrica Furnizare Muntenia Nord, precum şi garanţie reală mobiliară asupra conturilor deschise la bancă)
- BRD - 30 milioane de euro, sold la 31 decembrie 2011: 94,5 milioane de lei (garantat prin scrisoare de confort de la MECMA şi cesiunea creanţelor cu FFEE Electrica Furnizare Transilvania Nord, CEZ Distribuţie, CEZ Vânzare, ALPIQ Romenergie, Energy Holding)
- BERD- 110 milioane de euro, sold la 31 decembrie 2011: 7,6 milioane de lei, garantat de Guvern prin MECMA.
•
• Precizare
Avocatul Remus Borza, care deţine firma "Euro Insol" SPRL, desemnată ca administrator judiciar în cazul procedurii de insolvenţă a "Hidroelectrica", a negat faptul că ar fi fost, în cursul zilei de luni, la sediul "Hidroelectrica" în calitate de şef al Corpului de Control al primului-ministru Victor Ponta.
Precizarea vine în urma articolului "< Hidroelectrica > este în insolvenţă", publicat în ediţia din 21 iunie 2012, a ziarului BURSA, în care surse din cadrul societăţii producătoare de energie afirmau că domnul Remus Borza ar fi fost la "Hidroelectrica" în calitatea pe care domnia sa o infirmă.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
