Consiliul Concurenţei monitorizează situaţia majorării avansului la credite

Încet dar sigur, ameninţările băncilor cu privire la înăsprirea condiţiilor de creditare încep să se concretizeze, în contextul în care procesul de reanalizare a Legii dării în plată nici măcar nu a fost reluat după întoarcerea parlamentarilor din vacanţă.

După ce preşedintele Klaus Iohannis a retrimis legea în Parlament, bancherii au continuat să avertizeze că, dacă legea va fi adoptată, atunci ei vor majora avansul şi dobânzile la credite şi vor diminua dobânzile la depozite.

Între timp, textul legii a fost modificat de iniţiatori, iar reprezentanţii băncilor au reuşit să-i întoarcă din drum de două ori pe senatori de la dezbaterile care ar fi trebuit să aibă loc, săptămânile trecute, la comisii. Cu toate acestea, băncile au început să-şi pună în aplicare avertismentele, majorând, una câte una, avansurile pentru creditele ipotecare ori anunţând că lucrează sau că vor lucra la conturarea unor produse de creditare ce vor conţine condiţii mai dure.

În acest context, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, ne-a spus că monitorizează situaţia şi că deja a primit o plângere pe subiect, pe care o analizează.

Domnia sa a remarcat, zilele trecute, într-o conferinţă de presă, că este pentru prima dată când băncile îşi anunţă strategiile pe care le au.

Este greu de crezut că, dintr-o dată, aceste strategii au devenit extrem de transparente.

Mai degrabă pare să fie o înţelegere între bănci, în scopul de a-i influenţa pe parlamentari în procesul de analizare a textului legislativ.

Din păcate, Banca Naţională a României (BNR) aprobă comportamentul băncilor, apreciind că este unul prin care instituţiile de credit se protejează.

Întrebarea este de cine sau de ce? Pentru că, repetăm, legea nu este nici pe departe aprobată...

• Avansuri de 33% pentru creditele în lei şi de 43% pentru cele în valută, la Bancpost

Bancpost a anunţat, la finalul săptămânii trecute, că împrumuturile imobiliare sau ipotecare au un avans de minim 33% pentru finanţările în lei şi de cel puţin 43% pentru cele în euro, acesta fiind majorat de la 15% - la creditele ipotecare în lei, respectiv 25% - la cele în euro.

Pentru creditele de nevoi personale cu ipotecă, Bancpost a diminuat valoarea maximă finanţată, la 57% din valoarea garanţiei, de la 75%.

Reprezentanţii băncii ne-au declarat: "Proiectul legii «darea în plată» determină schimbarea profilului de risc asociat produsului de creditare, prin trecerea de la creditarea personală, susţinută de o garanţie reală imobiliară, la un produs de finanţare a activelor. În acest sens, suntem datori să acţionăm în spiritul reglementărilor prudenţiale pentru administrarea riscului. Astfel, Bancpost a decis modificarea condiţiilor de creditare aplicate creditelor garantate cu ipotecă, atât pentru cele în lei, cât şi pentru euro, avansul solicitat la contractarea unui împrumut fiind de 33% la lei şi, respectiv, 43% la euro. Pentru clienţii cu aplicaţii de credit depuse până la data intrării în vigoare a noilor norme de creditare, se vor aplica criteriile valabile la data depunerii solicitării. În ceea ce priveşte programul «Prima Casă», Bancpost monitorizează în mod constant contextul de piaţă, urmând ca, în funcţie de evoluţia proiectului legislativ, să reanalizăm implicarea în cadrul programului".

Şi Răsvan Radu, CEO UniCredit Bank, a anunţat, recent, că se va gândi dacă UniCredit se va mai înscrie, în acest an, la Programul "Prima Casă", menţionând că băncile vor fi nevoite să lanseze produse specifice legii, similare cu cele de leasing.

Prima care a anunţat majorarea avansului, de la 15% la 35% pentru creditele în lei, respectiv de la 25% la 40% pentru cele acordate în euro a fost Raiffeisen Bank, motivând că ceea ce i-a determinat să facă această mişcare este legea care stinge întreaga datorie odată cu cedarea către bancă a imobilului pus garanţie în contractul de credit.

Ulterior, Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank, ne-a spus că banca pe care o conduce pregăteşte un produs specific, urmând ca acesta să fie lansat pe piaţă în câteva săptămâni.

Domnia sa ne-a precizat, recent: "În condiţiile în care Legea dării în plată va fi aprobată într-o formă apropiată de cea actuală, fără să fie luate în considerare observaţiile făcute de Asociaţia Română a Băncilor (ARB), va trebui să ne adaptăm şi noi produsele. Creditul ipotecar la care lucrăm prevede şi posibilitatea de dare în plată, fiind adaptat acestei situaţii. Acesta va avea un avans mult mai mare şi condiţii de creditare mai dure. Probabil că toate băncile se gândesc să adopte astfel de măsuri. Desigur, pe piaţă pot rămâne şi celelalte tipuri de credite, dar cine optează să aibă şi posibilitatea dării în plată va trebui să apeleze la un produs de tipul celui la care lucrăm acum".

La vremea respectivă, Omer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania, care a achiziţionat recent Volksbank, ne-a transmis: "Era de aşteptat ca o revenire a Legii dării în plată într-o formă care cuprinde doar modificări minime să genereze efecte pe piaţa de servicii bancare. La Banca Transilvania suntem încă în faza în care analizăm diferite scenarii de modificare a caracteristicilor produselor referitoare la creditele imobiliare şi ipotecare, în funcţie de forma finală a legii. Aşa cum am mai spus şi în trecut, aprobarea legii într-o formă apropiată de cea care este acum va avea ca efect, în primul rand, îngreunarea accesului unor categorii de clienţi la creditare şi, implicit, la afectarea unor sectoare vitale ale economiei".

BCR a ales să dea publicităţii rezultatele unei analize realizate de proprii analişti privind impactul Legii dării în plată. Acestea relevă consecinţe "semnificative, de la contracţia pieţei ipotecare, la distorsionarea pieţei imobiliare şi până la impactul advers asupra condiţiilor de locuit ale familiilor din România".

Anunţul BCR arată că, potrivit simulărilor financiare ale echipei de analiştii ai băncii, "considerând forma curentă a proiectului de lege", instituţiile financiar bancare vor fi nevoite să adopte măsuri prudenţiale ca să reducă riscul de credit şi ca să protejeze fondurile deponenţilor şi ale acţionarilor, "din care se acordă credite": "Astfel, analiştii BCR au modelat impactul unei creşteri medii a avansului la creditele ipotecare şi imobiliare de la 15%, în prezent, la o medie viitoare de 30%, nivel considerat prudenţial pentru a asigura rambursarea fără riscuri a unui credit acordat din depozitele atrase de la clienţi".

Totodată, Programul Prima Casă va dispărea, avertizează analiza BCR.

Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale a României, a menţionat, recent, în cadrul unui briefing de presă, că reacţia băncilor la proiectul privind darea în plată a imobilului pus garanţie într-un contract de credit, prin adoptarea unor măsuri ca majorarea avansului sau crearea unor noi tipuri de credite ipotecare, este "prudenţială şi normală".

Oficialul a declarat: "Odată pentru totdeauna trebuie să înţelegem cum funcţionează o bancă. Ea dă credite din banii pe care îi atrage de la deponenţi, iar la deponenţi nu există negocieri. Dacă dumneavoastră vă duceţi la bancă să cereţi să vă retrageţi banii la ora 3.00 şi banca întârzie cu explicaţii că are dificultăţi, atunci nu e bine. Băncile îşi asumă riscuri şi trebuie să aibă grijă de banii deponenţilor, bani pe care îi ia şi îi dă credit. Riscul de neplată, care oricum există, ar urma acum să fie legiferat. Banca reacţionează dacă apar asemenea riscuri şi se gândeşte în ce condiţii poate gestiona un asemenea risc. Un alt risc pe care şi-l asumă este riscul de dezechilibru între ce are pe pasiv şi ce dă mai departe, mai ales la credite ipotecare. A spune că această lege vrea să facă dreptate între debitori şi bancă nu e adevărat. E un risc enorm din partea băncii ca, pe de o parte, să ia un credit pe 2-3 luni şi, pe de altă parte, să plaseze banii pe o perioadă foarte lungă, de 30 de ani. Pentru că banca îndrăzneşte - acesta este cuvântul, îndrăzneşte - să dea credite pe perioade atât de lungi".

Iniţiatorul controversatei legi, deputatul liberal Cătălin Zamfir, a depus la Senat unele modificări, care, în primul rând, clarifică cine va beneficia de aceste reglementări, sintagma "persoane fizice" fiind înlocuită cu termenul "consumatori". Aceştia din urmă sunt reprezentaţi de persoanele fizice care au realizat o activitate, respectiv au contractat un credit, în scop personal, nu comercial.

Legea dării în plată a fost adoptată de Parlament cu o singură abţinere şi doar cu un vot împotrivă.