Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărît:

• Modificarea regulamentului valutar pentru a permite liberalizarea accesului rezidenţilor la deschiderea de conturi curente şi de depozit în străinătate

• Reducerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei cu scadenţa mai mică de doi ani de la 18% la 16%

• Extinderea graduală a aplicării ratei rezervelor minime obligatorii de 30% asupra tuturor pasivelor în valută cu scadenţa mai mare de doi ani

• Modificarea normelor privind limitarea riscului de credit la împrumuturile destinate persoanelor fizice

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a aprobat, în şedinţa din 8 iulie 2005, liberalizarea accesului rezidenţilor la deschiderea de conturi curente şi de depozit în străinătate.

Această decizie este un pas important pentru realizarea convertibilităţii totale a monedei naţionale, fiind totodată în concordanţă cu principiul liberalizării treptate, mai întîi a intrărilor de capital şi apoi a ieşirilor de capital. Calendarul de liberalizare a contului de capital convenit cu Uniunea Europeană prevede atingerea convertibilităţii totale pînă la data de 1 septembrie 2006, odată cu ridicarea restricţiilor privind operaţiunile cu instrumente de piaţă monetară care au un potenţial speculativ mai pronunţat.

În condiţiile reducerii diferenţialului dintre ratele dobînzilor interne şi cele externe, acordarea accesului nerezidenţilor la constituirea de depozite la termen în lei începînd cu 11 aprilie 2005 nu a generat intrări excesive de capitaluri pe termen scurt. Totuşi, fluxul constant al intrărilor de capital (investiţii, transferuri nerambursabile şi remiteri ale muncitorilor români în străinătate) din ultimele luni a continuat să exercite o relativă presiune din sensul aprecierii leului.

Banca Naţională consideră că accesul liber al rezidenţilor la deschiderea de conturi curente şi de depozit în străinătate - decizie care va intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial a modificărilor regulamentului valutar - va contribui la atenuarea presiunilor de apreciere a leului.

Consiliul de Administraţie a evaluat, de asemenea, evoluţiile sectorului monetar şi ale economiei reale în prima parte a anului curent.

Analiza indicatorilor macroeconomici relevă menţinerea ritmului ridicat al creşterii economice. Totuşi, expansiunea cererii interne continuă să depăşească semnificativ capacitatea de răspuns a ofertei, accentuînd astfel dezechilibrul extern.

Procesul de dezinflaţie s-a întrerupt în principal ca efect al şocurilor de natura ofertei (ajustări ample ale preţurilor administrate, combustibililor şi regimului accizelor), dar şi al menţinerii presiunilor din partea cererii agregate.

Evoluţia indicatorilor monetari evidenţiază continuarea procesului de remonetizare a economiei româneşti. Masa monetară, în luna mai, a cres-cut cu 33,4 la sută în termeni reali faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Creditarea s-a menţinut pe o curbă ascendentă, în luna mai creditul neguvernamental înregistrînd o creştere reală de 25,9% faţă de luna corespunzătoare din anul precedent.

Analiza structurii creditului neguvernamental indică persis-tenţa unor tendinţe potenţial generatoare de dezechilibre. Astfel, dinamica creditului denominat în valută (care în luna mai a atins cel mai înalt nivel din ultimii nouă ani) a devansat-o semnificativ pe cea a componentei în lei, în ciuda înăspririi din luna martie a regimului rezervelor minime obligatorii aplicate pasivelor în valută şi a scăderii semnificative a ratelor dobînzii la creditele în lei.

Menţinerea unui ritm alert al creşterii creditului în valută implică apariţia unor potenţiale riscuri pentru stabilitatea macroeconomică şi financiară - reduce eficacitatea politicii monetare, stimulează importurile şi poate amplifica riscul valutar la nivelul sistemului bancar, conducînd în timp şi la o anumită asimetrie la nivelul activelor şi pasivelor.

În acest context, Consiliul de Administraţie consideră că se impune adoptarea unor măsuri suplimentare pentru descurajarea creditării în valută, îmbunătăţirea structurii creditului neguvernamental şi prevenirea apariţiei unor potenţiale riscuri de ordin prudenţial.

Prin aceste măsuri - care vizează modificarea unor parametri ai mecanismului rezervelor minime obligatorii şi a normelor privind creditarea persoa-nelor fizice - Banca Naţionala urmăreşte nu numai temperarea unor tendinţe generatoare de riscuri pentru economia românească şi sistemul bancar în ansamblu, dar şi asigurarea unei expansiuni sănătoase şi sustenabile pe termen lung a creditului.

Consiliul de Administraţie a hotărît extinderea aplicării ratei de 30% asupra tuturor pasivelor în valută indiferent de scadenţă şi de data atragerii lor. Această măsură se va implementa în două etape: aplicarea începînd cu perioada de aplicare 24 iulie - 23 august 2005 a unei rate de 15% pentru pasivele în valută cu scadenţa mai mare de doi ani atrase înainte de 23 februarie 2005 inclusiv, şi a unei rate de 30% începînd cu perioada de aplicare 24 august - 23 septembrie 2005 pentru pasivele menţionate anterior.

Totodată, Consiliul de Administraţie a decis reducerea, de la nivelul de 18% la 16%, a ratei rezervei minime obligatorii pentru pasivele în lei cu scadenţa mai mică de doi ani, începînd cu perioada de aplicare 24 august - 23 septembrie 2005.

Consiliul de Administraţie a decis, de asemenea, modificarea normelor privind limitarea riscului de credit pentru împrumuturile persoanelor fizice, reglementări care vor intra în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.

În esenţă, aceste reglementări stipulează că totalul angajamentelor de plată lunare - respectiv rata creditului şi dobînda aferentă tuturor tipurilor de contracte de credit, precum şi altor contracte de aceeaşi natură, cum ar fi cele de leasing, ori de cumpărare de bunuri în rate - nu poate depăşi un plafon maxim de 40 la sută din veniturile nete lunare ale solicitantului de credit şi, după caz, ale familiei acestuia. De asemenea, angajamentele de plată lunare decurgînd din credite de consum şi imobiliare, indiferent de creditor, nu pot depăşi 30%, respectiv 35% din veniturile nete lunare ale solicitantului de credit şi, după caz, ale familiei acestuia.

Pentru a spori eficienţa măsurilor de limitare a riscului de credit pentru persoanele fizice, şi în concordanţă cu memorandumul de politici economice agreat cu Fondul Monetar Internaţional, Executivul şi Banca Naţională intenţionează să elaboreze un act normativ care să stabilească standarde minime de autorizare, reglementare şi supraveghere pentru instituţiile financiare nebancare.

Banca Naţională va continua să monitorizeze cu atenţie evoluţiile economice şi monetare astfel încît prin adecvarea instrumentelor sale să asigure menţinerea conduitei prudente a politicii monetare în vederea atingerii ţintelor de inflaţie pe termen mediu şi lung.