Pregătirea specialiştilor, amploarea resurselor şi a costurilor necesare raportărilor ESG pentru IMM-uri, care vor devenii obligatorii în Uniunea Europeană în următorii ani (treptat, în funcţie de mărimea companiilor), nu sunt încă clare şi riscă să creeze dificultăţi, consideră Consiliul Patronatelor ESG din România (CPESGR), asociaţie patronală şi comunitate de business, conform unui comunicat de presă remis Redacţiei.
Într-un context economic plin de provocări, CPESGR militează pentru implementarea voluntară a principiilor ESG şi invită la o consultare extinsă a tuturor factorilor de decizie cu mediul de business, pentru a crea condiţiile ca implementarea ESG să fie o premisă de creştere, nu de blocare a activităţii economice.
Implementarea criteriilor ESG (Environment, Social, Governance) în activitatea companiilor şi elaborarea rapoartelor de sustenabilitate implică o tematică amplă, necesitând analize detaliate, din partea mai multor categorii de specialişti. Standardele ESRS (European Sustainability Reporting Standards, adoptate în iulie 2023), pentru aplicarea CSRD (Corporate Sustainability Reporting Directive / Directiva UE 2022/2464), împreună cu noile standarde ESRS pentru IMM-uri, totalizează 568 de pagini, la care se adaugă consultarea unor documente la care fac trimitere.
Standardele ESRS conţin 76 cerinţe de raportare specifice (şi au peste 400 indicatori de raportare), fiind definite prin formule specifice şi trimiteri la numeroase cerinţe de reglementare şi standarde externe, în timp ce standardul pentru raportarea voluntară de către IMM-uri nelistate la bursă indică un număr de 28 cerinţe specifice de raportare.
Comisia Europeană a lansat în consultare publică, prin intermediul EFRAG (European Financial Reporting Advisory Group) un standard de raportare pentru IMM-uri, până la 21 mai 2024, dar intervalul este considerat insuficient de CPESGR, pentru a disemina volumul mare de informaţii în rândul specialiştilor, a le analiza şi a formula un punct de vedere din partea companiilor româneşti. Prin urmare, Consiliul solicită:
Prelungirea termenul de consultare publică până la, cel puţin, finalul anului 2024;
Stabilirea unui set minim de criterii ESG, a căror îndeplinire să fie accesibilă tuturor IMM-urilor, fără a le crea dificultăţi excesive, de ordin administrativ sau legate de costuri;
Constituirea tuturor premiselor necesare pentru o implementare voluntară a principiilor ESG, fără crearea unui cadru de reglementare care să vină cu norme imperative şi sancţiuni cu privire la măsuri care impun sarcini care depăşesc potenţialul şi resursele firmelor româneşti.
În prezent, clienţii (cu precădere companii multinaţionale) au început să le solicite furnizorilor (IMM-uri, inclusiv dintre cele nelistate pe burse) rapoarte de sustenabilitate, dar - în lipsa clarificării standardelor de raportare - există riscul discriminării unora dintre aceste IMM-uri. Firmele care nu vor putea îndeplini criteriile de sustenabilitate ar putea pierde contracte.
"Cred că sustenabilitatea este viitorul acestei planete şi este important ca toţi antreprenorii să înţeleagă că va fi necesar să îşi conducă afacerile pe baza principiilor ESG. Dar modul în care vom implementa aceste criterii va fi o pârghie sau o piedică pentru dezvoltarea economică. Pe acest subiect, cu toţii - firme mai mici sau mai mari, din economii dezvoltate sau emergente - suntem la linia de start şi avem aceleaşi şanse. Ne propunem să devenim o portavoce pe acest subiect, sprijinind mediul de afaceri pentru a identifica cele mai bune soluţii de implementare ESG, adecvate resurselor actuale", consideră Daniela Adriana Marişcu, Preşedintele Consiliul Patronatelor ESG din România.
De luna viitoare, CPESGR lansează un proiect pilot prin care să sprijine 3-5 IMM-uri în implementarea voluntară a principiilor de sustenabilitate, conform noului standard aflat în dezbatere publică, pentru a face o evaluare concretă atât a costurilor aferente, cât şi a celorlalte alocări de resurse necesare pentru conformarea voluntară.
În cadrul programului "Ghid pentru implementarea ESG în România" - care implică editarea şi publicarea a peste 12 volume în limba română şi în limba engleză - în prezent se lucrează la Volumul I, "Definirea şi înţelegerea termenilor ESG", care este programat să apară în prima parte a anului 2024.
Alte proiecte cheie ale CPESGR constau în: (1) Înfiinţarea unei societăţi comerciale specializate în servicii pentru afaceri şi management, cu accent pe serviciile de consultanţă şi asistenţă pentru companii în procesul de implementare a principiilor ESG şi (2) Crearea unei platforme de soluţii digitale pentru raportarea ESG.