CONSTANTIN BUCUROIU, LIDERUL SINDICATULUI DREPTATEA:  "Industria de apărare este muribundă"

Situaţia este dramatică în industria de apărare din ţara noas-tră din cauza lipsei contractelor ce conţin clauze de offset, blocării acestora în diferite faze de achiziţie sau contestării lor în instanţă. Astfel, cele 21 de uzine şi fabrici din domeniul fabricării de armament şi tehnică militară din ţara noastră se află foarte aproape de încetarea activităţii, pentru că, în lipsa veniturilor, conducerea unităţilor respective nu mai are bani pentru plata salariilor celor aproape 4000 de angajaţi.

Situaţia respectivă ne-a fost des-crisă de inginerul Constantin Bucuroiu, liderul sindicatului Dreptatea din cadrul Uzinei Automecanica Moreni. Acesta susţine că reprezentanţii Guvernului au amânat, pe varii motive, întâlnirea cu sindicatele din industria de apărare şi singura disponibilitate de dialog au găsit-o la Palatul Cotroceni. Din păcate pentru cei din indus-tria de apărare, deciziile în ceea ce îi priveşte nu sunt luate de Administraţia Prezidenţială, ci de Guvern. Iar Executivul şi premierul Viorica Dăncilă nu prea par dispuşi să aibă un dialog cu angajaţii din industria de apărare.

Conform lui Constantin Bucuroiu, dialogul este necesar, deoarece, dacă starea de lucruri actuală va continua, începând din luna iulie, nouă dintre cele 21 de fabrici şi uzine din indus-tria de apărare, îşi vor închide porţile, deoarece nu vor mai putea plăti salariile, din cauza lipsei contractelor cu care se laudă ministrul Economiei, Niculae Bădălău. Un alt factor care a cauzat lipsa de resurse financiare este neaprobarea bugetelor pentru anul în curs, bugete care includ şi organigramele de avarie, conform legislaţiei în vigoare.

Constantin Bucuroiu a declarat pentru Ziarul BURSA: "La nivel de vorbe, lucrurile duduie în industria de apărare. La nivel de fapte, industria de apărare este muribundă, pe date concrete. Ministerul Apărării Naţionale nu ne ajută cu nimic. La nivel naţional, contractele şi comenzile sunt la 2,4% din capacitate, iar dacă nu se iau măsuri, şase unităţi se pot închide urgent, printre acestea numărându-se Uzina Mecanică Mija, Uzina Mecanică Cugir - unde se lucrează pe stoc, fabricile de la Zărneşti şi Tohani. Nu mai vorbesc despre fabrica de pulberi şi explozivi de la Făgăraş, unde minis-trul Economiei se laudă că a alocat bani pentru investiţii, dar uită să spună că nu a alocat sumele necesare pentru plata TVA-ului pentru investiţiile respective".

• 92 milioane lei, pentru salavarea industriei de apărare

Liderul sindical a precizat că, în acest moment, Uzina Automecanica Moreni are la reparat 30 de transportoare aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, dar lucrează cu doar 40% din forţa de muncă pe care o are. El este nemulţumit că Guvernul nu a aprobat încă bugetele pentru societăţile din industria de apărare, deşi ne aflăm la jumătatea anului 2019, iar orice întârziere va duce la încheierea unor contracte către sfârşitul anului în curs şi abia anul viitor se va putea vorbi despre demararea investiţiilor.

Constantin Bucuroiu ne-a mai spus: "Dacă bugetele respective nu vor fi aprobate în curând, în luna iulie va fi dezastru în industria de apărare, deoarece aproape 4000 de angajaţi nu vor mai fi plătiţi. Cele 21 de fabrici şi uzine îşi vor închide porţile, deoarece nu vor mai avea bani pentru salarii, deşi legea 232/2016 stipulează că în asemenea situaţii se asigură continuitatea, sumele fiind suportate de la bugetul de stat. Numai că sumele acestea nu le-a aprobat încă nimeni. Suntem trimişi de la Ministerul Finanţelor la Ministerul Economiei şi invers. Pentru cele 21 de unităţi, bugetul total de avarie este pentru acest an de 92 milioane lei. Dacă ne uităm cât s-a furat din industria de apărare şi cât s-a tăiat şi s-a vândut, 92 de milioane sunt bani de buzunar".

Factorii de decizie din ţara noastră s-au angajat că vor acorda, anual, 2% din Produsul Intern Brut pentru programul de înzestrare al Armatei Române. Decizia a fost aprobată de Parlament şi, în ultimii trei ani, fiecare buget de stat a prevăzut ca 2% din PIB să fie alocat pentru dotarea Armatei cu echipamente moderne şi tehnică militară de ultimă generaţie. Au fost demarate proceduri de achiziţii, au fost încheiate contracte, a fost adoptat chiar un act normativ - legea 232/2016 - ce prevede contractele privind partea de offset, menite să ajute la dezvoltarea industriei de apărare din ţara noastră.

Numai că una este pe hârtie şi altceva se întâmplă în realitate. Dintre toate contractele încheiate în ultimii trei ani de Ministerul Economiei, prin Compania Naţională Romarm, numai unul se află în executare: construirea transportoarelor blindate Piranha 5 de către americanii de la General Dynamics la Uzina Mecanică Bucureşti.

• Contractele offset, o problemă prea grea pentru decidenţii politici

Modernizarea aparatelor IAR Şoim 99 de către SC Avioane Craiova SA este blocată din cauza contestării în instanţa de contencios administrativ a procedurii de achiziţie pentru partea electronică a bordului avioanelor, şi, după şapte luni, dosarul a ajuns pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care trebuie să stabilească instanţa competentă să desluşească iţele acestei speţe. O sentinţă definitivă vom avea cel mai devreme în toamna acestui an, ceea ce înseamnă că modernizarea IAR Şoim 99 este amânată cu un an.

Realizarea transportorului blindat 8x8 şi construirea camioanelor pentru transportul trupelor de infanterie ce urmau a fi făcute de consorţiul româno-german Romanian Military Vehicle Sistems SA, alcătuit din Uzina Automecanica Moreni şi compania Rheinmetall Landsysteme, este sortit eşecului, atât timp cât partea germană a anunţat că renunţă, după trei ani de promisiuni, la colaborarea cu partea română. Renunţarea germanilor a fost luată în considerare de Consiliul de Administraţie şi Adunarea Generală a Acţionarilor de la Romarm şi de Consiliul de Administraţie de la Uzina Automecanica Moreni. Numai că Adunarea Generală a Acţionarilor de la fabrica din Moreni nu s-a reunit pentru a luat act de desfiinţarea RMVS SA, ceea ce ar reprezenta un prim pas spre reorientarea uzinei către găsirea unui alt partener pentru realizarea transportoarelor blindate. Un proiect ar fi realizarea transporturului blindat flotabil Piranha 4+, cu cei de la General Dynamics.

Licitaţia privind construirea a patru corvete destinate Forţelor Navale a fost suspendată, încă o dată, după aproape un an de tergiversări inutile din cauza unor factori responsabili din cadrul Ministerului Apărării Naţionale. Menţionăm că navele respective ar trebui construite într-unul din şantierele navale din ţara noastră.

Practic, principalele contracte destinate salvării industriei de apărare din ţara noastră nu sunt transpuse în realitate, fie din cauza factorilor externi - vezi cazul de la Moreni - fie din cauza factorilor interni - vezi cazurile de la Craiova şi corvetele. Despre toată aceste contracte, Ziarul BURSA v-a informat în mai multe ediţii de-a lungul ultimelor luni.

Mai nou, Ministerul Economiei, prin CN Romarm a semnat un memorandum de colaborare între Uzina Mecanică Plopeni şi concernul italian Beretta, pentru construirea de arme de asalt, de calibrul 5,56 mm, în condiţiile în care ţara noastră deţine o altă fabrică de profil, unde se construieşte o nouă armă de asalt, şi anume Uzina Mecanică Cugir.

Memorandumul încheiat cu cei de la Beretta este făcut asemănător celui de la Moreni. Italienii vor realiza cu fabrica din Plopeni un consorţiu, o nouă societate, ce se va ocupa de fabricarea de armament. La Moreni, un astfel de consorţiu a eşuat, din cauza neimplicării financiare a germanilor de la Rheinmetall.

Faţă de toată această situaţie a răspuns până acum doar Andrei Ignat, secretarul de stat pentru Armamente, din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, care a fost demis de premierul Viorica Dăncilă, la propunerea ministrului de resort, Gabriel Leş.

Nici ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Leş, nici ministrul Economiei, Niculae Bădălău şi nici ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici nu par să aibă vreo mustrare de conştiinţă privind starea în care se află industria de apărare din ţara noastră.

O industrie muribundă, aşa cum spune Constantin Bucuroiu, care este doar la un pas de colaps din cauza incompetenţei decidenţilor politici.