COP28: Coaliţie de cercetare pentru soluţii de dezvoltare durabilă

Harta lumii are destule pete negre, cu zone despre care se ştiu destul de puţine lucruri din punct de vedere al ecosistemului. Sute de oameni de ştiinţă prezenţi la Dubai la summitul pentru climă COP28 al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) au lansat o coaliţie de cercetare menită să corecteze o lacună istorică de informaţii referitoare la bazinul fluviului Congo şi la pădurea sa tropicală, a doua ca mărime din lume. Grupul ştiinţific pentru bazinul fluviului Congo, susţinut de Reţeaua Naţiunilor Unite pentru soluţii de dezvoltare durabilă, îşi propune să publice în anul 2025 un raport care să ofere cea mai detaliată evaluare ştiinţifică realizată până în prezent referitoare la această zonă. "Vorbim despre un ecosistem unic, ce susţine sute de milioane de oameni şi, totodată, joacă un rol crucial în reglarea climei de pe Pământ", a declarat Raphael Tshimanga, copreşedinte al grupului de experţi şi specialist în domeniul apelor la Universitatea din Kinshasa, în Republica Democrată Congo. "Actualele noastre cunoştinţe referitoare la funcţionarea ecosistemului bazinului Congo sunt, într-adevăr, foarte, foarte limitate", a spus el. Republica Democrată Congo, unde este situată cea mai mare parte a pădurii bazinului Congo, a înregistrat anul trecut a doua cea mai mare rată de pierdere a suprafeţei împădurite din lume, după Brazilia, potrivit Global Forest Watch. Această distrugere eliberează în atmosferă gaze cu efect de seră, contribuind la încălzirea globală, şi conduce la pierderea habitatelor vitale pentru specii de plante şi animale. Potrivit raportului, peste 10 000 de specii din Amazonia riscă să dispară, documentul subliniind rolul regiunii în sistemul climatic global şi cuantificând totodată cantitatea de carbon pe care o conţine pădurea. Se preconizează că un număr de peste 300 de oameni de ştiinţă vor contribui la raportul Congo, a precizat Tshimanga. Acesta va include secţiuni referitoare la modul în care bazinul fluviului Congo reglează clima regională, dar şi informaţii despre impactul uman asupra ecosistemului forestier şi modul în care datele ştiinţifice pot fi utilizate pentru a informa politicile guvernamentale, a subliniat specialistul.