Pawel Tamborski, preşedintele Bursei din Varşovia, spune că se simte mândru că România a apelat la piaţa de capital pentru privatizarea companiilor de stat, întrucât a contribuit la convingerea Guvernului nostru, însă se fereşte să spună direct dacă are în vedere o cooperare cu Bursa de Valori Bucureşti, unde director general este polonezul Ludwik Sobolewski, fostul preşedinte al Warsaw Stock Exchange (WSE). "Personal, am făcut parte din administraţia poloneză (n.r. ca subsecretar de stat în Ministerul Trezoreriei) şi am discutat de multe ori cu Guvernul român şi cu Bursa de Valori Bucureşti despre importanţa privatizărilor prin Bursă. Sunt mândru că România are grijă de piaţa de capital locală şi că a apelat la ea pentru privatizări", a declarat, ieri, Pawel Tamborski.
WSE a renunţat, pentru moment, la planurile de fuziune cu Bursa din Viena, iar Pawel Tamborski spune că se va concentra pe creştere organică, întrucât piaţa poloneză mai are încă potenţial să se dezvolte prin sine. Domnia sa a declarat: "Vrem să devenim internaţionali. Viena a fost una dintre opţiuni ca să atingem acest ţel, însă acum focusul este pe creşterea organică.
Vrem să avem acces la noi investitori, dar şi la noi companii care s-ar putea lista la Varşovia. Aşteptăm, în perioada următoare, un IPO al unei companii din China. Cu toate acestea, nu excludem cooperarea cu alte pieţe".
O cooperare cu BVB nu pare să se potrivească planului enunţat de Tamborski. Întrebat direct dacă exclude această opţiune, domnia sa a răspuns: "Companiile româneşti sunt o opţiune pentru noi".
Iwona Sroka, preşedinte şi CEO al KDPW (Depozitarul Central din Polonia, a completat că WSE ţinteşte companiile româneşti pentru listări primare, întrucât listările duble nu sunt posibile, din cauză că nu există o legătură directă între KDPW şi Depozitarul Central.
Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, predecesoarea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), nu a avizat această conexiune, deşi ea a fost cerută insistent de Fondul Proprietatea, ai cărui acţionari aprobaseră listarea secundată la Warsaw Stock Exchange.
Potivit CEO-ului WSE, piaţa poloneză găzduieşte 60 de companii străine, unele listate dual. "Există şi poveşti frumoase, dar şi eşecuri", a spus Tamborski, adăugând că cel mai bine au mers companiile din regiune.
"Avem şi câteva companii din Ucraina, avem şi un indice pentru ele, care a scăzut cu 40% în acest an, din cauza conflictului din zonă", a mai menţionat domnia sa.
Un eveniment aşteptat pe piaţa poloneză este listarea secundară a băncii spaniole Santander.
"Anul acesta, avem un potenţial de 20 de IPO-uri , atât pe piaţa principală, cât şi pe New Connect, sistemul alternativ de tranzacţionare", a precizat Tamborski.
Bursa de Valori din Polonia era cea mai mare din regiune, cu o capitalizare de 154,4 miliarde de euro, la finalul trimestrului al treilea din acest an, fiind urmată de CEE Stock Exchange Group (din care face parte Bursa din Viena), cu o capitalizarea de 145,3 miliarde de euro, potrivit datelor Federation of European Securities Exchanges.
La finalul primului semestru, investitorii străini făceau jumătate din rulajul WSE, în timp ce investitorii instituţionali aveau o pondere de 38%, iar cei de retail, de 13%. Ponderea investitorilor individuali a scăzut constant, în ultimii ani, de la 37%, în 2009, însă reprezentanţii bursei poloneze spun că acesta este un trend pe pieţele dezvoltate. Depozitarul polonez a raportat un număr de 1,5 milioane de conturi active, la finalul primei jumătăţi a anului.
• Tamborski: "Au existat schimbări în modul în care operează fondurile de pensii"
Fondurile de pensii private din Polonia sunt mai active la tranzacţionarea pe piaţa de capital şi vor fi mai atente la lichiditatea companiilor în care investesc, a spus ieri, Pawel Tamborski, CEO Warsaw Stock Exchange, în cadrul unei conferinţe de presă la "Warsaw Capital Market Summit 2014".
În decembrie 2013, Parlamentul polonez a adoptat reforma sectorului fondurilor de pensii private, care a presupus ca acestea să transfere 51,5% din activele lor, în special titluri de stat şi certificate de trezorerie (aproximaztiv 30,5 miliarde de euro) la instituţia de stat ZUS. Pasul următor era tranferul automat al contribuţiilor pentru pensii la ZUS, în loc de fondurile private, dacă participanţii nu optau, printr-o declaraţie pentru Pilonul II. Întrucât fondurile private de pensii se numărau printre investitorii de bază pe piaţa de capital, reforma a afectat bursa.
"Fondurile de pensii private vor acţiona diferit, dar vor supravieţui", a spus Pawel Tamborski, adăugând: "Acum, ştim câţi participanţi au ales să rămână pe sistemul cu doi piloni (pensii private şi de stat) şi câţi au ales numai sistemul de stat. 2,5 milioane de participanţi au decis să rămână pe pilonul II, astfel că 25% din viitoarele contribuţii vor merge către fondurile de pensii private. Înţelegem că, pe viitor, acest Pilon II, va fi pe plus. Astfel, un element important al pool-ului de capital va exista şi va fi activ la tranzacţionare sau la IPO-uri".
Fondurile de pensii private au susţinut dezvoltarea WSE, întrucât erau obligate să deţină 95% din active pe piaţa locală şi numai 5% puteau merge pe pieţele străine. Acum, limita investiţiilor înafara Poloniei a urcat la 10% şi urmează să ajungă la 30%, în timp de doi ani.