CORESPONDENŢĂ DIN BUDAPESTA OTP Bank România - program pilot de reducere a ratei pentru cei cu credite în CHF

Reporter: Una dintre problemele arzătoare cu care se confruntă atât unele bănci, cât şi o parte dintre consumatori este cea a creditelor în franci elveţieni. În contextul în care OTP Bank este una dintre instituţiile care au acordat astfel de împrumuturi şi ţinând cont că Banca Transilvania are un program special pentru clienţii Volksbank şi că BCR a anunţat derularea unui program pilot similar pentru creditele în valută, ce măsuri are în vedere OTP, ca să împartă riscul de curs valutar cu debitorii?

Laszlo Diosi: Avem şi noi un program pilot pentru cei cu credite în CHF, dar încă nu am analizat care vor fi rezultatele. Prin această ofertă, putem reduce dobânzile astfel încât ratele să scadă la un nivel mai mic decât erau în decembrie 2014.

Reporter: Dobânzile vor rămâne reduse pe toată perioada creditului sau vor fi temporare?

Laszlo Diosi: Oferta noastră este valabilă pentru şase luni, dar, aşa cum le explicăm şi clienţilor, subliniem că piaţa încă nu s-a stabilizat şi, în acest context, programul se va putea prelungi. După fiecare perioadă, vom analiza modalităţile în care va trebui să procedăm pentru stabilizarea ratelor la un nivel care să nu-l depăşească pe cel din ultima lună a anului trecut.

Reporter: Noul produs presupune prelungirea ratelor pe o perioadă mai lungă sau reducerile respective vor fi, practic, nişte discounturi pentru clienţi?

Laszlo Diosi: Vor fi discounturi pe care noi ni le asumăm. Noi ne vom asuma în proporţie de 100% pierderea suferită în urma aplicării acestor reduceri. OTP alocă în fiecare lună peste 1 milion de lei pentru acest program.

Reporter: Când a început proiectul pilot?

Laszlo Diosi: Am început acum circa două săptămâni, pe un număr de 75 de persoane, şi estimăm că într-o lună îl vom finaliza.

Reporter: Proiectul se va adresa doar persoanelor care nu-şi mai pot plăti ratele sau şi celor buni-platnici?

Laszlo Diosi: Nu va fi doar pentru cei cu probleme. Avem mai multe modele, pe mai multe tipuri de clienţi şi situaţii şi încă nu ştim ce rezultate vom avea.

Reporter: Cu puţin timp înainte să se întărească francul elveţian i-aţi sfătuit pe consumatorii împrumutaţi în CHF să nu-şi convertească împrumuturile în altă monedă, aspect pentru care aţi fost criticat de opinia publică. Ce le transmiteţi acum clienţilor dumneavoastră?

Laszlo Diosi: Nu este uşor să vorbim mereu într-un anume rol, pentru că eu sunt şi economist şi bancher, iar când am vorbit despre acest lucru am vorbit în calitate de economist, cu perspectivă destul de lungă - perspectivă care s-ar şi putea îndeplini. Ştim exact ceea ce este în spate. Francul, ca şi dolarul, este o monedă de rezervă şi dacă există o criză în lume, ca în 2008 când ne-am confruntat cu acea criză privind depozitele şi când toată lumea s-a dus cu banii la CEC, putem avea surprize şi pe franc şi dolar. Teoretic, economia se poate dezvolta altfel, în viitor, şi dacă Uniunea Europeană se va dezvolta foarte bine, iar în SUA vor fi probleme ca în 2011, se poate întâmpla foarte uşor ca oamenii să nu mai investească în Elveţia, pe fondul secretului bancar şi al dobânzilor negative şi, respectiv francul elveţian să scadă. Spun acest lucru în calitate de economist, dar, ca bancher, sunt responsabil să explic toate perspectivele, iar decizia finală trebuie să vină de la clienţi.

Şi cu euro şi cu leul putem avea riscuri. Acum, riscul valutar este schimbat de riscul dobânzilor. Dacă acum, când dobânzile sunt cele mai mici din istorie, dăm credite, iar ROBOR şi EURIBOR vor creşte în câţiva ani, atunci şi dobânzile vor creşte. Viaţa financiară vine cu riscuri pe care nu le putem evita. Trebuie să fim responsabili, să explicăm riscurile şi să ajutăm oamenii să aleagă riscul corespondent cu ei.

Reporter: Aţi amintit de dobânzi. Este sistemul bancar ameninţat de faptul că oamenii şi-ar putea retrage depozitele din bănci ca urmare a dobânzilor extrem de reduse?

Laszlo Diosi: Eu cred că situaţia este destul de stabilă, pentru că băncile au şi alte forme de investiţii. Pentru noi a fost o mare învăţătură ceea ce s-a întâmplat în Ungaria, unde dobânzile sunt foarte jos de acum doi ani şi unde oamenii care au dorit să câştige mai mulţi bani au investit nu în sectorul bancar şi nu în sectorul supravegheat de banca centrală, ci în sectorul privat, prin firme de brokeraj. În Ungaria au fost nişte scandaluri în ultimele luni din acest motiv, pentru că oamenii au pierdut bani din cauza unor promisiuni false. Acest lucru trebuie să fie învăţătură de minte pentru noi, întrucât atunci când va fi o cerere din partea populaţiei pentru venituri mai mari trebuie să explicăm foarte bine că venituri mai mari din dobânzi vin doar cu riscuri mai mari. Acolo unde se fac promisiuni de riscuri mici cu venituri mari trebuie să fie o fraudă, iar oamenii nu înţeleg acest lucru.

Reporter: În aceste condiţii, în ce ar putea investi oamenii?

Laszlo Diosi: Din punctul de vedere al investiţiilor, eu sunt foarte conservator. Nu investesc în acţiuni chineze, îmi ţin banii în România, în lei şi euro, şi folosesc fondurile de investiţii din România, pentru că pe acestea le pot înţelege şi controla şi acestea sunt aproape de mine.

Reporter: În ce stadiu sunt procesele înaintate de clienţi, în instanţă, împotriva OTP?

Laszlo Diosi: Pe unele le pierdem, pe unele le câştigăm, dar încercăm să facem reconciliere. Am fost şi la întâlnirile cu AURSF (n.r. Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare, care coordonează negocierile colective dintre clienţi şi bănci pe tema creditelor în CHF). Mă bucur că sunt astfel de iniţiative şi vom continua negocierile cu ei.

Reporter: Iniţial nu aţi răspuns invitaţiei AURSF de a participa la negocieri. De ce?

Laszlo Diosi: Am mai explicat - faptul că nu am mers la negocieri de prima dată nu a fost din cauză că nu am dorit, dar am fost ocupaţi şi cu alte probleme. De exemplu, avem de finalizat programul de integrare cu banca Millenium (n.r. pe care OTP Bank a cumpărat-o). Eu consider că această asociaţie, dar şi ceilalţi consumatori au fost foarte bine pregătiţi, bine intenţionaţi şi foarte deschişi şi am avut o discuţie serioasă de circa două ore.

Reporter: În prezent, încrederea oamenilor în bănci se află la un nivel foarte scăzut...

Laszlo Diosi: Dumnezeule, da! Într-adevăr, încrederea oamenilor în bănci este jos, chiar foarte jos.

Reporter: Ce fac băncile ca să recâştige încrederea consumatorilor?

Laszlo Diosi: Din păcate, nu avem alături decât timpul. Trebuie să investim în proiecte de învăţământ, în programe de CSR (n.r. Corporate Social Responsability), să avem produse mai transparente şi discuţii mai regulate cu clienţii.

Reporter: În ce stadiu se află creditarea pe segmentul de corporate?

Laszlo Diosi: Cred că în corporate şi IMM merge bine creditarea. În corporate sunt foarte satisfăcut cu ce facem acum, business-ul local pe corporate este în creştere, iar majoritarea creditelor sunt în lei. Pe IMM-uri mai avem încă probleme cu cererea. Înţelegem că acum condiţiile economice sunt diferite, dar segmentul de IMM trebuie să fie puţin mai bine susţinut de către stat, să aibă mai multe programe de susţinere cu garanţii de la stat.

Reporter: Vinde OTP Bank credite neperformante (NPL) şi în ce condiţii?

Laszlo Diosi: Noi vindem demult credite neperformante, dar atunci când facem curăţenie în portofoliu, vindem NPL-urile în grup, unei companii care se numeşte OTP Factoring. Clienţii au posibilitatea să aibă un contract de performanţă şi cu această companie. După ce am vândut portofoliul către OTP Factoring, nu neapărat vindem activul, societatea încearcă să recupereze banii, printr-o înţelegere comună cu clientul. Nu vindem direct la piaţă, sunt multe variante prin care OTP Factoring poate recupera banii, negociind cu clienţii.

Reporter: La cât se ridică rata de neperformanţă a OTP România?

Laszlo Diosi: Acum, pentru că facem curăţenie de portofoliu, este foarte mică - circa 7-8%. Noi provizionăm peste 80% din NPL-uri, în acest an.

Reporter: Cum se reflectă această "curăţenie" în rezultatele băncii?

Laszlo Diosi: Anul trecut am avut un profit modest, iar anul acesta sunt riscuri majore încă, riscuri ce vin din provizioane.

Pe nivelul de business sunt optimist, întrucât avem venituri mai mari, clienţi mai mulţi, suntem chiar satisfăcuţi cu dezvoltarea de business.

Reporter: Urmează un nou test de stres în sistemul bancar. Sunteţi pregătiţi?

Laszlo Diosi: A mai fost un AQR anul trecut şi suntem pregătiţi şi pentru cel din toamnă, în mod absolut.

Reporter: Şi pentru implementarea Basel III?

Laszlo Diosi: Şi pentru Basel III suntem pregătiţi. Diferenţele vor veni pe partea de HR, în managementul pasivelor sau în raportare. Acolo a trebuit să schimbăm unele abordări, unele sisteme şi, încă o dată, suntem pregătiţi.

Reporter: Aţi cumpărat banca Millenium. Mai aveţi în vedere vreo nouă achiziţie sau fuziune?

Laszlo Diosi: Noi suntem deschişi către orice fuziune sau achiziţie, întrucât România este o piaţă centrală pentru OTP, unde putem creşte. Acum sunt probleme în Ucraina şi Rusia, în Bulgaria avem o bancă uriaşă, iar în Muntenegru avem cea mai mare bancă din sistem. Piaţa pe care ne putem dezvolta este cea din Slovacia, Serbia, România, iar România are cel mai mare potenţial.

Reporter: Mulţumesc!