Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, a declarat, în această dimineaţă, la un post TV, că ţara noastră îşi doreşte cât mai rapid un ambasador american la Bucureşti, dar este o procesul de numire la Washington se desfăşoară lent.
"Cred că în spaţiul public s-a spus, prin vocea americană, foarte clar, că e o chestiune de lentoare a procesului de numire a mult mai multor ambasadori la Washington. Nu e o chestiune care să vizeze în mod special România. Da, ne dorim un ambasador cât mai rapid", a precizat Corlăţean.
Întrebat dacă a avut discuţii pe această temă cu partea americană, oficialul român a răspuns afirmativ: "Sigur, şi am primit anumite elemente. Nu le voi comenta public".
Chestionat dacă doreşte ca viitorul ambasador SUA să fie politician, diplomat sau contribuitor la campania electorală a lui Barack Obama, Titus Corlăţean a replicat că "ar fi extrem de util pentru operativitatea şi intensitatea legăturii între Bucureşti şi Washington un ambasador, în mod firesc, cu acces la preşedintele SUA".
Mandatul lui Mark Gitenstein ca ambasador al SUA la Bucureşti (început pe 2 septembrie 2009) s-a încheiat pe 14 decembrie. În prezent, interimatul este asigurat de Duane Butcher, până la sosirea următorului ambasador american în România.
Titus Corlăţean a subliniat că rezolvarea problemei vizelor s-a avansat şi "s-ar putea să nu mai ia atât de mult".
"Ne apropiem efectiv anul acesta, cred că vom intra în criteriile care sunt prevăzute de proiectul legislativ care aşteaptă aprobarea celei de-a doua camere a Congresului. Odată ce legislaţia asta va trece, noi vom fi în aceste criterii, pentru că inclusiv pe rata de respingere a cererilor vom fi sub 10%", a detaliat Corlăţean.
Şeful diplomaţiei a mai menţionat că decizia la nivelul UE privind mecanismul de reciprocitate a vizelor este "un element suplimentar care a apărut şi care ajută, vă asigur".
Pe 20 decembrie 2013, au intrat în vigoare modificările la Regulamentul 539/2001, care permit Uniunii Europene să reintroducă vizele pentru cetăţenii americani şi canadieni, dacă SUA şi Canada nu ridică obligativitatea vizelor pentru un stat membru al UE.
Noul Regulament include un "mecanism de reciprocitate", care poate fi activat când o ţară terţă (ai cărei cetăţeni nu au nevoie de viză pentru UE) aplică sau menţine obligativitatea vizelor pentru cetăţenii uneia sau ai mai multor state membre. Aplicarea "mecanismului de reciprocitate" implică o procedură îndelungată, care poate fi declanşată numai la cererea unui stat membru ai cărui cetăţeni au nevoie de vize pentru a călători în SUA şi Canada. Dacă nu se întâmplă acest lucru, Comisia Europeană (CE) poate adopta impunerea, pentru 12 luni, a vizelor pentru cetăţenii statului terţ sau poate înainta Parlamentului European şi Consiliului European un raport de evaluare a situaţiei, în care explică de ce nu propune impunerea temporară a vizelor.
Bulgaria, Cipru, Croaţia, România şi Polonia sunt singurele ţări UE ai căror cetăţeni au nevoie de vize să călătorească în SUA. De asemenea, bulgarii şi românii sunt singurii cetăţeni europeni care nu pot călători fără vize în Canada.