Creşterea leadershipului se realizează prin dezvoltarea inteligenţei emoţionale

În contextul socio-politic mai larg al recesiunii şi al conflictelor armate, managerii se confruntă cu o schimbare a dinamicii influenţată de introducerea AI în fluxurile de lucru, dar şi de provocări iminente precum solicitările de creşteri salariale, scăderea profitului, nevoia de a accesa credite, pierderea clienţilor, acumularea de datorii sau concedieri, conform unui comunicat transmis redacţiei.

Potrivit comunicatului, "Elementul cheie într-un astfel de context ţine de maturitatea emoţională şi profesională tradusă în rezilienţă şi capacitatea de a-i impulsiona pe ceilalţi. Managerii trebuie să se adapteze rapid şi abil schimbărilor, deci să fie flexibili în identificarea soluţiilor, reuşind să transmită echipei: < Putem face asta! >", e de părere Angi Ionescu, CEO şi fondator al clinicii The Mind.

Inteligenţa emoţională este cea care îi ajută pe lideri să îşi folosească abilităţile pentru a-şi motiva oamenii din echipă în momentele cheie, pentru a-i sprijini şi a-i ajuta să colaboreze, pentru a rezolva conflictele şi tensiunile inevitabile. Acele organizaţii în care inteligenţa emoţională joacă un rol important au angajaţi mai implicaţi şi mai aliniaţi valorilor culturii companiei, explică Angi Ionescu. Sunt organizaţii în care liderii îşi folosesc abilităţile pentru a-şi motiva oamenii din echipă în momentele cheie, pentru a-i sprijini şi a-i ajuta să colaboreze, pentru a rezolva conflictele şi tensiunile inevitabile. În plus, astfel de companii au profitabilitate crescută şi clienţi mai loiali, tocmai pentru că reuşesc să comunice într-un mod cu care oamenii rezonează la nivel emoţional, se menţionează în comunicat.

"Angajatorii obţin un ROI de 4 dolari pentru fiecare dolar cheltuit pe servicii de sănătate mentală la locul de muncă, potrivit World Economic Forum. Eficienţa se datorează faptului că programele de sănătate emoţională a angajaţilor ating implicit şi latura de motivaţie, mindset şi rezilienţă. Rezultatul se traduce în performanţe îmbunătăţite prin retenţia şi implicarea reală a oamenilor cheie. Aceste intervenţii ajută la formarea unor lideri cu o inteligenţă emoţională bine dezvoltată, pregătiţi să facă faţă schimbărilor şi să răspundă rapid şi eficient sub presiune. Statisticile arată că implementarea programelor integrate de sănătate emoţională la locul de muncă aduce beneficii semnificative în organizaţii: reducerea cu 125% a nivelului de burnout, scăderea ratei de turnover cu 51%, creşterea productivităţii cu 46%, diminuarea concediilor medicale cu 66%, şi o creştere de 300% a inovaţiei. În plus, datele arată că persoanele cu o inteligenţă emoţională mai ridicată au şi venituri mai mari", explică fondatorul The Mind, este notat în comunicat.

Prin programele dezvoltate pentru companii de top din diferite domenii, de la tehnologie până la retail şi producţie din România, specialiştii de la The Mind au implementat strategii care aduc echilibru emoţional, motivaţie crescută şi angajaţi mai rezilienţi. E un tip de experienţă care duce la soluţii personalizate şi adaptate profilului local. Din experienţa clinică se poate schiţa un profil al managerului român, care în prezent, în comparaţie cu cei străini, este mai puţin înclinat să reflecteze asupra propriului comportament pentru a-şi înţelege mai bine reacţiile, deciziile şi slăbiciunile, se arată în comunicat.

"Managerul român este concentrat pe rezultate şi leadership eficient şi îşi defineşte competenţa în funcţie de succesul obţinut şi de relaţiile pozitive cu angajaţii. Asta înseamnă că există acolo o implicare mai activă în relaţiile cu colegii, inclusiv interacţiuni informale în afara jobului, dar şi tendinţa de a avea un grad mai mare de control şi decizie unică - deci mai puţin participativ ca stil de leadership, plătind costurile aduse de micro-management sau de supra-responsabilizare. Un alt rol trăit cu dificultate este cel de manager coach, care să poată să-şi motiveze angajaţii neimplicaţi sau pe cei care au rezistenţă la schimbare. În astfel de situaţii, managerul român poate adopta o abordare autoritară, cu un nivel de transparenţă redus, ceea duce la o încredere scăzută şi reticenţă din partea echipelor pe care le conduce. În esenţă, în România, managerul se confruntă cu stres şi presiune crescută, accentuată de modelul cultural local în care greşelile sunt privite cu mare severitate", arată Angi Ionescu, se menţionează în comunicat.

Un lider îşi poate îmbunătăţi inteligenţa emoţională şi impactul asupra echipei, învăţând cum să-şi analizeze şi calibreze propriul comportament şi modelul de comunicare. Dacă liderul este dispus să asculte şi să ofere suport şi nu conduce izolat dintr-un "turn de fildeş", va fi perceput de către membrii echipei ca un adevărat coechipier. Astfel se creează o cultură organizaţională de siguranţă psihologică, conform comunicatului.