Creşteri importante la Bursa din Moscova

• Principala piaţă de acţiuni din Rusia şi-a reluat ieri tranzacţiile, după o lună în care a fost închisă • Titlurile Lukoil au urcat cu 12,4%, cele ale Gazprom - cu 13,4%

Bursa din Moscova a reluat tranacţiile cu acţiuni ieri, după o lună în care a fost închisă din cauza volatilităţii generate de războiul Rusia-Ucraina, izbucnit în 24 februarie. Acţiunile ruseşti au fost tranzacţionate pentru ultima dată la Bursa din Moscova pe 25 februarie. Banca centrală a ţării a decis, atunci, oprirea tranzacţiilor cu acţiuni ca să protejeze investitorii ruşi de impactul sancţiunilor occidentale impuse ca urmare a ceea ce Rusia numeşte "operaţiune militară specială" în Ucraina.

Acţiunile ruseşti au crescut cu peste 10% ieri, în deschidere, dar tranzacţiile au fost limitate. Într-o sesiune scurtă de patru ore (de la 09.50 la 14.00 - ora locală), Bursa de Valori din Moscova a reluat tranzacţionarea a 33 (din 50) de acţiuni ruseşti denominate în ruble, incluzând titlurile unora dintre cele mai mari companii ale ţării. Printre acţiunile care au înregistrat cele mai mari creşteri se numără cele ale companiei petroliere Lukoil PJSC (+12,4%, la 5.525 ruble) şi ale gigantului Gazprom PJSC (+13,4%, la 258,51 ruble). Acţiunile Sberbank - cea mai mare bancă din Rusia - s-au apreciat cu 3,9%, la 136,24 ruble, însă cele ale VTB Bank (bancă supusă sancţiunilor occidentale) au coborât cu 5,5%, la 0,019 ruble. Titlurile grupului petrolier Rosneft au crescut cu 17%, la 360,20 ruble.

MOEX, indicele principal al Bursei de la Moscova, denominat în ruble, a înregistrat o creştere cu două cifre în prima parte a zilei de ieri, iar la finele sesiunii înregistra un câştig de 5,5%, până la 100,75 puncte. În schimb, indicele RTS, denominat în dolari, a scăzut cu 9%, la 852,64.

Amintim că Bursa din Moscova a reluat luni tranzacţionarea exclusiv cu obligaţiuni guvernamentale. Până la 1 aprilie, investitorilor străini li se permite să efectueze anumite operaţiuni, inclusiv tranzacţii repo şi cu instrumente derivate, dar aceştia nu au voie să vândă acţiuni ruseşti sau datorii guvernamentale în ruble cu maturitatea la zece ani, conform anunţului făcut de Bursa din Moscova. Totodată, la Moscova este interzisă vânzarea acţiunilor în lipsă.

Luni, banca centrală rusă a început să cumpere bonduri de stat cu maturitatea la zece ani, în ruble, ca să sprijine piaţa datoriilor interne, iar Ministerul de Finanţe a anunţat că intenţionează să cheltuiască un trilion de ruble pentru achiziţii de acţiuni ale companiilor ruseşti.

Şi Fondul suveran de investiţii al Rusiei va sprijini piaţa bursieră prin achiziţii de acţiuni în valoare de până la 10 miliarde de dolari.

Pe de altă parte, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că Rusia nu mai acceptă plăţi în dolari sau euro pentru livrările sale de gaze naturale către "ţările ostile".

De la ultima şedinţă de tranzacţionare de la Bursa din Moscova, cea din 25 februarie, SUA şi aliaţii europeni au impus sancţiuni dure Moscovei, ca răspuns la invazia din Ucraina.

• Inflaţia din Rusia, la cel mai ridicat nivel de după noiembrie 2015

Rata anuală a inflaţiei din Rusia a urcat la 14,5% în săptămâna încheiată în 18 martie - cel mai ridicat nivel din noiembrie 2015 până acum -, de la 12,54% în urmă cu o săptămână, a anunţat miercuri Ministerul Economiei de la Moscova, conform Reuters.

Inflaţia a crescut accelerat după ce rubla s-a depreciat în martie până la un nivel minim record, iar cererea pentru o gamă largă de bunuri, de la alimente la maşini, a sporit pe fondul temerilor legate de creşteri şi mai mari ale preţurilor.

Inflaţia săptămânală din Rusia a încetinit uşor, la 1,93%, în săptămâna încheiată în 18 martie, de la 2,09% în săptămâna anterioară, potrivit Rosstat.

În intervalul 14-18 martie, au crescut preţurile pentru aproape toate produsele din Rusia, de la alimente la articole farmaceutice, iar preţul zahărului a urcat cu peste 13%.

Banca Centrală a Rusiei, care are ca ţintă o rată anuală a inflaţiei de 4%, a menţinut luna aceasta dobânda cheie la 20%, estimând că inflaţia va reveni la ţinta sa abia în 2024. Pentru 2022, instituţia nu a previzionat nivelul inflaţiei, dar analiştii estimează o rată de 20% şi un declin al economiei de 8%.

• Goldman Sachs: "Dacă preţul petrolului ajunge la 200 de dolari/baril, economia SUA intră în recesiune"

În cazul în care preţul petrolului brut ar urca la 200 de dolari/baril, aşa cum au avertizat unii experţi, economia SUA ar intra, probabil, în recesiune, consideră analiştii băncii americane de investiţii Goldman Sachs.

La începutul războiului Rusia-Ucraina, preţul petrolului s-a apropiat de 140 de dolari barilul, după care, la un moment dat, a coborât chiar sub 100 de dolari/baril.

Preţul futures al barilului de petrol Brent cu livrare în luna mai a scăzut cu 1,6% la ICE Futures Europe, în a doua parte a zilei de ieri, atingând 119,67 dolari. La Nymex SUA, preţul petrolului West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în aprilie a coborât cu 1,7%, la 113 dolari barilul la ora locală 10.03.

• UE vrea un angajament din partea SUA privind livrări suplimentare de gaze naturale lichefiate

UE vizează asigurarea unui angajament din partea Statelor Unite pentru livrări suplimentare de gaze naturale lichefiate (LNG) pentru următoarele două ierni, a afirmat miercuri preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, înaintea întâlnirii de ieri cu şeful statului american, Joe Biden, transmite Reuters, conform Agerpres.

"Avem în vedere să obţinem un angajament privind livrări suplimentare pentru următoarele două ierni", le-a spus Ursula von der Leyen europarlamentarilor.

Preţul gazelor naturale în Europa a crescut încă înainte de invadarea Ucrainei, ceea ce a determinat guvernele să aloce miliarde de euro pentru reduceri de taxe şi subvenţii, în ideea de a proteja cetăţenii de facturile majorate. Însă găsirea unui răspuns comun la nivelul UE s-a dovedit dificilă, deoarece ţările membre sunt responsabile de politicile energetice naţionale şi au opinii diferite cu privire la necesitatea unor acţiuni la nivelul întregului bloc comunitar.

În timp ce state precum Spania, Belgia, Portugalia, Italia şi Grecia cer o intervenţie a statului pe pieţele energetice din Europa, ţări ca Germania, Olanda şi Danemarca se opun intervenţiei pe piaţă şi avertizează că aceasta ar provoca perturbări şi ar afecta investiţiile în energia verde.

• Invazia rusească, posibil să diminueze cu 42% recolta de floarea soarelui a Ucrainei

Cantitatea de floarea soarelui recoltată în acest an de Ucraina ar putea scădea cu 42%, la 9,6 milioane de tone, ca urmare a diminuării semnificative a suprafeţelor însămânţate în urma invaziei ruseşti, au prognozat miercuri analiştii firmei de consultanţă în agricultură APK-Inform, potrivit Reuters.

Ucraina este lider mondial la culturile de floarea soarelui şi exporturile de ulei de floarea soarelui.

Potrivit APK-Inform, suprafaţa însămânţată cu floarea soarelui în Ucraina ar putea scădea în 2022 până la minimumul ultimilor 13 ani, undeva între 4,2 şi 4,4 milioane de hectare, cu 35% mai puţin faţă de nivelul din 2021, notează Agerpres.

"Reducerea este cauzată de faptul că o mare parte din luptele din Ucraina sunt concentrate în principalele regiuni unde se cultivă floarea soarelui", susţine firma de consultanţă. De asemenea, APK-Inform estimează că recolta de rapiţă a Ucrainei ar putea scădea cu 19%, până la 2,52 milioane de tone, iar producţia de soia - cu 23%, la 2,74 milioane de tone.

Ministrul ucrainean al Agriculturii, Roman Leşcenko, şi-a prezentat ieri demisia din funcţie, motivele gestului său nefiind făcute publice. Parlamentarul ucrainean Mikola Solski a declarat pentru Reuters că a acceptat oferta de a-l înlocui pe Roman Leşcenko la Ministerul Agriculturii.

Recent, Roman Leşcenko a declarat că suprafaţa din Ucraina însămânţată cu culturi de primăvară ar putea să se înjumătăţească în acest an, comparativ cu nivelul din 2021, până la aproximativ şapte milioane de hectare, faţă de 15 milioane de hectare preconizate înainte de invazia rusească.

Ucraina este un mare producător şi exportator mondial de cereale şi uleiuri vegetale, însă oficialii şi fermierii se aşteaptă ca în 2022 recoltele şi exporturile sale să scadă din cauza războiului. În mod tradiţional, Ucraina începe însămânţările de primăvară la finele lunii februarie sau la începutul lui martie, însă în acest an au fost întârziate semnificativ.