Cristian Diaconescu: Şi Băsescu, şi Geoană au instinct de preşedinte

Actualul ministru de Externe confirmă pentru Cotidianul că are în lucru pregătirea unei vizite a lui Mircea Geoană la Washington.

Nu v-am mai văzut pe la PSD în ultima vreme. Ce se întâmplă?

În primele şase luni mi-am propus ca de la Moscova la Washington să parcurg bilateral toate relaţiile internaţionale pe care le are România. Şi din acest punct de vedere am vrut să vedem care este conţinutul relaţiilor bilaterale, nu numai prin întâlnirile incidentale în structurile UE şi NATO, ci şi în plan bilateral. A fost un efort care a necesitat şi timp, şi mai ales multe relaţionări bilaterale, ceea ce, din păcate, mi-a îngreunat posibilitatea de a mai participa sistematic la toate activităţile de la PSD.

Au apărut în ultimele luni nişte zvonuri cu privire la o posibilă îndepărtare a lui Cristian Diaconescu de PSD şi de o apropiere de zona PDL.

Nu. Nu. Poate în egală măsură m-am îndepărtat de zona politică în general pentru că, aşa cum vă spuneam, foarte multe elemente care ţin de interesul naţional au trebuit să fie împlinite în această perioadă şi mi s-a părut natural să-mi dedic toate eforturile în acest sens, eforturi care în mod natural se întorc şi în favoarea PSD, şi în favoarea altora din mecanismul politic. Pe de altă parte, mi-am reprezentat partidul în dialogul pe care l-am angajat bilateral, regional şi multilateral. Şi din acest punct de vedere cred că mi-am îndeplinit datoria şi mandatul cu care am fost învestit de către PSD.

Şi totuşi, anul ăsta e unul electoral important. În toamnă, alegeri prezidenţiale. Fostul ministru de Externe candidează din partea partidului dvs. pentru şefia statului. Care mai sunt relaţiile dintre Mircea Geoană şi Cristian Diaconescu?

Tot sprijinul politic pentru Mircea Geoană. Este preşedintele partidului şi candidatul desemnat de noi toţi pentru Preşedinţia României. În orice caz, sunt convins, fiecare dintre candidaţi va găsi acel mesaj şi modul de a-şi promova abordările în domeniul relaţiilor internaţionale - o parte importantă a mandatului oricărui preşedinte. Şi, din acest punct de vedere, aspectul politic al activităţii mele nu va interfera cu rolul instituţional pe care un ministru de Externe îl are intern şi internaţional.

Aţi pregătit o vizită a lui Mircea Geoană la Washington? S-a speculat destul de mult pe tema asta.

Este, dincolo de speculaţie, efortul util şi necesar al oricărei diplomaţii de a asigura contacte la cel mai înalt nivel - preşedinte, preşedinte de Senat, preşedinte al Camerei Deputaţilor, inclusiv prim-ministru şi ministru de Externe, pentru că este vorba aici de substanţierea relaţiilor României.

Şi aţi stabilit ceva concret?

Nu. Deocamdată, nu.

Să ne întoarcem puţin. Relaţiile dintre Geoană şi Diaconescu sunt reci, bune sau instituţionale?

Cu Mircea Geoană lucrez de aproximativ 12 ani. Relaţiile sunt profunde.

Se va implica ministrul de Externe mai activ în politica internă în perioada următoare?

Da. Îmi fac datoria ca vicepreşedinte al PSD să particip în campanie şi să sprijin în ţară candidatura lui Mircea Geoană la Preşedinţie.

A rămas o problemă nelămurită. Într-o acţiune de partid, mai exact la cea de 1 Mai, Cristian Diaconescu a participat separat de liderii PSD.

Nu. Am participat în colegiul în care am fost ales. Acolo am organizat o întâlnire. De mult nu mai reuşisem să mă întâlnesc... Şi nu era normal, am promis în campanie că, odată ce voi primi acest mandat, mă voi implica. Poate acest lucru nu a fost făcut în parametrii pe care i-am promis. Am încercat ca măcar de 1 Mai să mai acopăr acest deficit.

Absenţele dvs. de la şedinţele de partid au fost considerate drept o răcire a relaţiilor.

Colegii mei şi mai ales preşedintele partidului, pentru că a avut această funcţie, această misie la Ministerul de Externe, ştiu că este extrem, extrem de complicată din punctul de vedere al agendei şi al angajamentului personal. Practic, MAE lucrează prin instituţia ministrului de Externe. Activitatea colegilor mei din minister, lăudabilă de altfel, nu poate substitui sau înlocui prezenţa ministrului de Externe. Dialogul pe acest palier se face personalizat. Nu poţi în anumite momente să-ţi trimiţi un înlocuitor.

Care sunt relaţiile cu preşedintele Băsescu?

Bune. Cooperăm foarte bine. Aici nu se pune problema unor relaţii personale. Este vorba despre o relaţie instituţională, normală, care funcţionează.

V-aţi simţit vreodată prins la mijloc între ceea ce dorea ca direcţie preşedintele Traian Băsescu şi ceea ce se dorea din PSD?

Fără emfază vă pot spune: niciodată. Aspectele de interes naţional se înţeleg foarte bine. Am şansa ca atât la nivelul Preşedinţiei, cât şi la nivelul partidului meu politic. Sigur, multe teme au trebuit să fie explicate, nu întotdeauna poziţiile sunt simultan convergente, fără îndoială. Dar am ajuns la un punct de vedere comun şi acest lucru se vede.

Public au existat divergenţe de opinie între Traian Băsescu şi Mircea Geoană.

Nu, eu mă refer la relaţia instituţională între MAE şi Preşedinţie.

Un caz de neînţelegere este şi cel referitor la prezenţa preşedintelui Senatului în CSAT. Dvs. sunteţi membru în CSAT, iar colegul dvs. de partid, Mircea Geoană, a decis să nu mai participe la aceste şedinţe. Cumva eraţi la mijloc aici.

Sunt două aspecte distincte. Evident că am discutat cu dl Geoană aceste lucruri. Dincolo de modul în care domnia sa s-a raportat la prezenţa sa în CSAT, am discutat şi prezenţa celorlalţi miniştri - e vorba despre mine şi despre Dan Nica - şi preşedintele Mircea Geoană nu ne-a cerut să ieşim şi noi atunci din CSAT, tocmai considerând că sunt anumite aspecte de interes naţional şi de participarea PSD la luarea unor decizii care trebuie să fie luate.

A fost o ipoteză ca şi ceilalţi doi să nu mai participe la şedinţele CSAT?

Nu. Dar, sigur, am discutat, în condiţiile în care avea loc o poziţionare politică a preşedintelui partidului, care ar fi şi consecinţele...

Ce preşedinte vă doriţi dvs. după alegerile din toamnă?

(pauză) Este nevoie să... cum să spun?... Rolul preşedintelui în ceea ce priveşte proiectul României ca ţară atât în relaţie cu statele partenere, cât şi în raport cu întreaga problematică internaţională este foarte mare. Nu numai din punct de vedere constituţional. Ci din modul în care se desfăşoară în acest moment dialogul internaţional. Pentru că viaţa internaţională, ca şi viaţa fiecăruia dintre noi, acum merge mult mai repede. Este o dinamică extrem de accentuată. Doi, pentru că avem o criză economică în desfăşurare. Un preşedinte trebuie să fie "operaţional" în timp real. Nu mai există timp pentru analize extrem de elaborate şi pentru prospectarea mai multor variante. Trebuie să alegi cât se poate de repede varianta optimă, care să-ţi reprezinte interesele. În al doilea rând, mecanismul de decizie la nivel european şi euroatlantic pune în prim-plan şeful politicii externe din statul respectiv. Practic, dacă urmăriţi la nivelul UE, cât şi al NATO, toate reuniunile pregătitoare au un unic scop de a fundamenta o decizie care se ia o dată la trei luni sau la şase luni şi pe care le au numai şefii de stat sau de guvern. Deci, pe acest domeniu al relaţiilor internaţionale, avem nevoie de un preşedinte cunoscător, profesionist şi capabil să interacţioneze, să relaţioneze. Sau, cum spunem noi în Ministerul de Externe, să aibă instinct. E destul de personalizată decizia în acest moment la miniştrii de Externe, la preşedinţi.

Actualul preşedinte are instinct?

Da, are. Dar nu aş vrea să intru în judecăţi de valoare privind un candidat sau altul. Dar are. Are.

Probabil că are şi Mircea Geoană?

Da, are. Are.

Şi Crin Antonescu?

Nu am lucrat până acum cu domnia sa.

În clipa de faţă vă este clară situaţia candidaţilor la Preşedinţie? Pot să apară şi alţi candidaţi?

Pot să apară şi alţii.

Cristian Diaconescu?

Nu, categoric, nu.

Speraţi într-un guvern mai prooccidental la Chişinău, după alegeri?

România va angaja dialogul cu guvernul liber ales al Republicii Moldova, recunoscând, în acest fel, dreptul democratic al cetăţenilor acestei ţări de a-şi alege propriul mecanism de conducere, nu avem absolut nici un resentiment şi nu pornim de la nici o anticipaţie negativă din această perspectivă, dar ne dorim un dialog cu un guvern care să înţeleagă sensul european. Noi, în acest moment, propunem Republicii Moldova proiectul european ca singura variantă pentru relaţii de bună vecinătate corespunzătoare.

De ce refuză, până la urmă, România semnarea Tratatului de Frontieră cu Republica Moldova, unul dintre motivele invocate de Chişinău pentru proastele relaţii dintre cele două ţări? Preşedintele Băsescu a spus că, dacă ar semna acest tratat, practic ar confirma Pactul Ribbentrop-Molotov. Acesta este motivul?

Proiectul de tratat privind regimul frontierei de stat a fost trimis Chişinăului la începutul acestui an şi nu am primit nici un fel de răspuns. Din punctul nostru de vedere suntem gata să discutăm orice fel de variantă, orice fel de răspuns primit de la Chişinău, dar nu am primit nici un răspuns. În locul retoricii simplificatoare şi lipsite de orice orientare a Chişinăului, ar fi bine să ne vină răspunsuri, cu varianta Republicii Moldova în legătură cu acest tratat, şi atunci vom discuta. Deocamdată, există o atitudine de un anume fel, dar nu avem poziţia Moldovei pusă pe hârtie. Declaraţiile preşedintelui Băsescu au fost făcute în contextul declaraţiilor autorităţilor de la Chişinău. Suntem dispuşi să privim cu toată flexibilitatea negocierile, inclusiv în ideea de a face anumite compromisuri, dar nu ştim pe ce text deoarece nu am primit nimic de la Chişinău.

Spuneaţi la un moment dat că MAE va încerca să îi ajute pe cei care cer viză de SUA să completeze formularele necesare, pentru a scădea procentul de respingere a vizelor americane şi pentru a intra în programul Visa Waiver....

Acest program va fi demarat în funcţie şi de momentul în care se va face rectificarea bugetară, pentru că aici este vorba numai de modificări tehnice care necesită un efort financiar pe care nu îl putem acoperi din bugetul Ministerului de Externe. În orice caz, în cursul acestui an, modul în care vom reuşi, din punctul de vedere al relaţiilor consulare, să îmbunătăţim situaţia va fi evident. Un prim pas a fost asumarea certificării identităţii persoanelor prin banca de date a Ministerului Internelor, care, pe anume canale de accesare, a trecut la Ministerul de Externe.

Se poate spune că această criză financiară a lovit şi ridicarea vizelor de SUA?

Nu e chiar atât de directă legătura, vreau să spun că depinde şi de cetăţeni, nu numai de instituţiile din România, ca acest lucru să se întâmple mai repede. De multe ori, rata înaltă de respingere e cauzată nu numai de unele inabilităţi de completare a formularelor, ci şi de unele probleme pe care încă le mai avem.

Ce s-a întâmplat în relaţia cu Moscova? Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a adoptat un ton foarte dur la adresa României, şi chiar a dumneavoastră personal, în diverse circumstanţe....

Federaţia Rusă este şi va fi un partener extrem de important pentru România. Sigur, lucrăm la substanţierea acestei relaţii bilaterale, de ambele părţi, indiferent de viteza mai accentuată uneori a dialogului bilateral, suntem determinate, atât partea română, cât şi cea rusă, să construim o relaţie de substanţă. Relaţia, atât de importantă şi de complexă, nu se reduce doar la nişte declaraţii de la un moment dat. Avem aproape gata de semnare şapte sau opt acorduri economice între cele două părţi, dialogăm în plan regional în ceea ce priveşte zona Mării Negre şi în plan multilateral în ceea ce priveşte iniţiativa Medvedev privind noul concept de securitate în Europa. Este adevărat că mai sunt dosare în relaţiile bilaterale în care poziţiile nu coincid.

Sursa: Cotidianul