English
Colapsul Silicon Valley Bank a adus în faţa investitorilor o realitate crudă: activele promovate ca deosebit de sigure de autorităţile de reglementare ascund riscuri care te pot trimite foarte rapid în faliment.
În această categorie intră creditele acordate guvernelor, prin intermediul obligaţiunilor, dar şi creditele ipotecare şi obligaţiunile ipotecare.
Am scris recent că "activele sigure s-au dovedit fatale pentru Silicon Valley Bank". "Greşit. Nu există active sigure", a replicat un cititor al ziarului BURSA.
Poate că ironia ar fi trebuit accentuată prin punerea între ghilimele a cuvântului "sigure", astfel încât să fie subliniat absurdul cadrului internaţional de reglementare a capitalului bancar, care are la bază Acordurile de la Basel şi insistă să acorde ponderi de risc zero pentru obligaţiunile guvernamentale emise în moneda proprie.
Aceasta înseamnă că obligaţiunile guvernamentale sunt considerate cele mai sigure active şi nu trebuie alocat capital atunci când acestea sunt cumpărate de bănci prin crearea banilor din nimic.
Ponderi de risc foarte scăzute, în comparaţie cu firmele din sectorul productiv, sunt acordate şi creditelor ipotecare sau obligaţiunilor ipotecare.
Aceste caracteristici ale cadrului de reglementare a capitalului bancar reprezintă stimulente puternice pentru orientarea creditelor către sectorul guvernamental şi cel imobiliar, deoarece valoarea capitalului cerut este mult mai mică, iar costurile asociate sunt la fel.
Pe marginea colapsului SVB, economistul spaniol Daniel Lacalle a scris că "enormitatea pierderilor nerealizate din bilanţul băncii nu ar fi existat fără politica monetară ultrarelaxată" şi subliniază că "SVB a făcut o foarte mare greşeală, s-a lăsat condusă de motivaţiile create de politica monetară relaxată şi de cadrul de reglementare". Lacalle mai accentuează faptul că "banca nu ar fi ajuns la un deficit de lichiditate aşa de mare dacă nu ar fi existat reglementările şi motivaţiile pentru acumularea unui volum aşa de mare de obligaţiuni guvernamentale şi ipotecare".
Analistul financiar Per Kurowski, fost director în cadrul Băncii Mondiale, avertiza, încă din perioada premergătoare crizei financiare globale, că sistemul ponderilor de risc conduce la "pervertirea motivaţiilor" în acordarea creditelor.
"Expunerile uriaşe care determină toate crizele bancare majore au fost construite cu active considerate sigure", a scris recent Kurowski pe contul său de Twitter, dar cu multe săptămâni înainte de implozia Silicon Valley Bank.
Fostul director de la Banca Mondială mai acuză Comitetul Basel din cadrul Băncii Reglementelor Internaţionale că se comportă precum Inchiziţia, care a refuzat să asculte argumentele heliocentrice ale lui Galileo Galilei, deoarece "refuză să discute măcar posibilitatea că adevăratele pericole din sistemul bancar vin de la activele considerate sigure şi nu de la cele considerate riscante".
Critici şi avertismente similare au venit chiar şi de la Paul Volcker, legendarul preşedinte al Federal Reserve din anii "80, care a dus dobânda de politică monetară până la 20% în lupta împotriva inflaţiei.
În autobiografia sa, publicată în 2018 cu titlul "Keeping at It", Volcker a subliniat gravele deficienţe ale adecvării capitalului bancar în funcţie de risc. "Activele cărora li s-a atribuit cel mai mic risc, pentru care cerinţele de capital erau scăzute sau inexistente, au fost cele care au beneficiat de cel mai mare sprijin politic: creditele suverane şi creditele ipotecare", a scris Volcker, care apoi a subliniat că "în mod ironic, pierderile din aceste două tipuri de active au alimentat criza mondială din 2008 şi criza europeană din 2011".
Se pare că această lecţie a fost ignorată complet de autorităţile de reglementare şi de băncile centrale. A fost preferată, în schimb, aprobarea unor "derogări" şi ignorarea pierderilor din expunerile faţă de titlurile de stat, iar autorităţile europene "excelează" în acest domeniu.
Financial Times a scris, la sfârşitul anului trecut, că "a fost făcut un cadou ascuns pieţelor obligaţiunilor guvernamentale din Europa".
Generozitatea vine de la Consiliul Uniunii Europene, care a abordat într-o manieră "constructivă" standardele de adecvare a capitalului din Acordul Basel III.
Diferitele "excepţii" şi "ajustări" propuse au determinat-o pe Elizabeth McCaul, membru al Consiliului de supraveghere al BCE, să avertizeze că Europa poate să primească cel mai redus calificativ, "neconform", pentru cadrul de reglementare al sistemului bancar.
În prezent, Uniunea Europeană are calificativul de neconformitate în raport cu aspecte importante ale Acordului Basel III şi nu mai este mult până la un calificativ "neconform" din toate punctele de vedere ale adecvării capitalului bancar.
Majoritatea propunerilor vin de la Comisia Europeană şi au ca scop "acoperirea" cât mai bună a fragilităţii extreme a sistemului bancar european, determinată de expunerile foarte mari faţă de obligaţiunile guvernamentale.
De parcă ponderile de risc zero acordate obligaţiunilor guvernamentale nu ar fi fost de ajuns, autorităţile europene doresc să ignore şi pierderile din aceste portofolii, care au apărut în urma creşterii dobânzilor.
Pandemia a oferit acoperirea perfectă pentru "suspendarea realităţii", iar autorităţile europene au decis ca "veniturile şi pierderile nerealizate din portofoliile de obligaţiuni guvernamentale ale membrilor UE trebuie scoase din determinarea bazei de capital".
Cu alte cuvinte, pierderile nu contează, câtă vreme ne prefacem că nu există sau există doar într-o realitate alternativă, iar prin prelungirea nejustificată a acestor "reglementări" autorităţile europene au dat undă verde pentru amplificarea "buclei distrugerii" dintre guverne şi bănci.
"Întrucât era menit să prevină volatilitatea excesivă a bazei de capital ca urmare a condiţiilor temporare de pe pieţele haotice, articolul 468 avea o dispoziţie de caducitate, iar acesta trebuia să expire la sfârşitul anului 2022", mai subliniază Financial Times, care apoi întreabă "de ce a venit Consiliul cu propunerea de prelungire până în 2025?".
Răspunsul este evident: pentru că sistemele bancare din UE sunt extrem de solide şi reziliente, conform declaraţiilor autorităţilor de reglementare şi ale bancherilor centrali. Iar dacă sunt solide şi reziliente, logica elementară dictează că trebuie să fie apărate prin toate mijloacele de orice "interferenţă" neavenită a realităţii.
Financial Times mai scrie că "nu a existat nicio declaraţie publică referitoare la motivele din spatele prelungirii".
Dar cum ar fi putut să sune declaraţia? "Noi, autorităţile europene, suntem o adunătură de incompetenţi cu profunde tendinţe autoritare şi dictatoriale, deşi ne declarăm democraţia oriunde şi oricum, iar dacă noi spunem că pierderile băncilor nu există, atunci aceasta este realitatea incontestabilă"?
Deocamdată pierderilor băncilor din Europa nu există şi nici nu există vreun efect de contagiune de peste Ocean, conform naraţiunii oficiale.
Dar cine va mai garanta depozitele bancare din Europa când realitatea îşi va face simţită prezenţa?
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 14.03.2023, 00:50)
Trebuie sa tinem cont si de inflatie = daca dobanda platita de aceste obligatiuni este sub nivelul inflatiei = pierzi in termeni reali !
de exemplu bondurile germane pe 10 ani care au oferit dobanda negativa in 2020
ce daca primesti banii inapoi in 2030 ?
primesti dobanda negativa in conditiile in care inflatia este de 9 %
da primesti banii inapoi dar ei valoreaza mult mai putin decit acum 10 ani ( 2030 fata de 2020 )
deci nu sint sigure = cei care au investit in ele pierd bani in termeni reali
si printre cei care pierd = fondurile de pensie adica actualii si mai ales viitorii pensionari
cea mai buna protectie impotriva inflatiei = actiunile la bursa
investitorii destepti din europa si-au vandut obligatiunile de stat si au investit in actiuni
uitati-va la indicele bursier de la paris CAC-40 =
= januarie 2022 = un varf la 7384
saptamina trecuta = un nou varf 7401
indicele german DAX = un varf la 16290
saptamina trecuta = aproape de varf la 15706 = doar minus 3,5 % de la varf
sigur , actiunile sant volatile dar valoarea obligatiunilor de stat nu sant volatile ?
sigur , poti sa spui ca nici nu ma uit la valoarea de piata a obligatiunilor , ma uit doar ca voi primi banii inapoi la maturitate
= dar asa poti sa spui si despre actiuni = cumpar actiuni intr-un indice bursier si nu ma uit la el 10 ani = si sigur primesc banii inapoi plus cresterea de capital
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de 2 big 2 fail în data de 14.03.2023, 08:08)
salut
foarte echilibrat raspunsul tau si vorba BANCHER VALI - DIVERSIFICA PANA DAI IN BOALA COPIILOR
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 14.03.2023, 12:45)
Iara te lauzi singur? undercover?
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 14.03.2023, 14:18)
Performanta burselor si in special a investitorilor "competenti" se datoreaza tiparnitei. Fara ea, erau in faliment de multa vreme. Dupa atata tiparnita a aparut si inflatia, cu efecte diverse.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 14.03.2023, 08:12)
Nu e o criza bancara generalizata ca-n 2008. Sunt doar bancile mici afectate. Oamenii isi muta banii la bancile mari JPM, BAC, CITI etc.
In plus, spre deosebire de 2008, avem inflatie si dobanzi negative la depozite si la bonds, deci care-i alternativa mai buna la actiuni sau imobiliare?
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de 2 big 2 fail în data de 14.03.2023, 08:25)
uite un sfat primit de la un cititor al site- lui bursa.ro - Ban.Cher.Vali -
daca totusi m-ai intreba pe mine ti-as recomanda sa diversifici pana dai in boala copiilor - de la depozite in 3-4 monede in multiple banci (intotdeauna sub nivelul asigurat de fgdb si de preferat maxim cateva zeci de mii echivalent euro expunere per banca) si actiuni si titluri tezaur si imobiliare si de toate.... diversifica pana dai in boala copiilor , in felul asta spread-uiesti riscul
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de 2 big 2 fail în data de 14.03.2023, 08:48)
pararea mea este sa te documentezi ( sunt carti , tutoriale , intra pe site ul MINISTERULUI DE FINANTE-- pe cel de la BVB sa ti faci o idee despre ce este vorba - contacteaza un broker de pe site- ul BVB. IMPARTE TI ECONOMIILE TALE IN 2-3-4 COSURI ( celebra vorba cu oualele si cosul) si alegeti -2-3-4 optiuni in care sa investesti DAR SA STII FOARTE BINE CE FACI ,, PLAY THE GAME YOU KNOW THE BEST' daca esti conservator poti alege si o singura optiune
SUCCES
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 14.03.2023, 09:12)
Poate Bancher Vali a spus ce a spus, dar Warren Buffet a spus: Diversification is protection against ignorance. It makes little sense if you know what you are doing.”
Eu am economiile in pamant agricol, cumparat in 2009-2012, am vreo 10 ha, din care 6 sunt plantati cu nuc, deja veniturile anuale imi acopera 1/3 din investitia initiala, si actiuni la companii romanesti din energie care dau dividende. Care nu le vand pt cash sa-l tin la banca pe -8% real sau sa-l dau la guvern tot asa pe minus 8%.
Imi amintesc de bunicu-mio, in 1998 la revolutie avea bani cash de 2 dacii 150000 lei. Era un om simplu cu 4 clase, i-a facut din munca, si cu mare chibziuala la cheltuieli, crestea animale de blana(hainele de blana si caciulile erau un mare hit pe vremea lu ceasca). In fine, cum era un om simplu cu 4 clase dupa cum am zis, si-a tinut banii "la saltea" si stim cu totii ce a urmat: deja in 1991 a aparut bancnota de 500 lei, si 1000 de lei, primavara 1992 bancnota de 5000 de lei, pana in 1993 bancnota de 1.000.000 de lei. Saracu bunicu, un om simplu cum era, si-a pierdut toata agoniseala prin inflatie.
Morala e :nu tin bani cash mai mult decat e nevoie(pt urgente), si nu iau obligatiuni la dobanzi negative.
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de 2 big 2 fail în data de 14.03.2023, 09:29)
mult succes cu afacerea ta, profit cat mai mare iti doresc, Totul tine de perceptie , cum simti o oportunitate sa actionezi hotarat si bine informat Daca vorbim de inflatie exista o solutie ACCES DIRECT LA SURSE DE HRANA - ROSII ARDEI OUA LAPTE IN GENERAL PRODUSE DE ORIGINE ANIMALA SI VEGETALE - O MICA GOSPODARIE LA TARA E BINEVENITA
TE SALUT
2.5. Imobiliare (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Claudiu în data de 14.03.2023, 13:27)
daca imobiliarele erau vandute pe cash si exista o piata circulanta puteai sa zici ca este o alternativa. Dar imobiliarele se cumpara in rate fiind finantat atat dezvoltatorul cat si cumparatorul de aceiasi banca. Dezvoltatorul scapa de apartamentele unui bloc si returneaza creditul la banca finantatoare dar de fapt banca finanteaza si cumpararea si ramane expusa pe 20 de ani la ratele clientilor care activeaza intr-o economie ce le plateste salariile sau nu. Cine prevede dinamica pe 20 ani? cati dintre cumparatori renunta si revand apartamentul in paguba cu credit cu tot? Exista o paritate intre cashul pietii si oferta de constructii ? Nu exista. Atunci tot ce se numeste inflatie este suportat de cumparatori imobiliare sau deponenti pentru ca bancile nu au unde sa investeasca cat sa se acopere inflatia si sa plateasca dobanzi peste inflatie. Banca Silicon VB se zice ca avea banii deponentilor bagati in titluri de stat cu dobanda de 3% la 10 ani si cand FED a crescut rata la 5,7% ca sa combata inflatia. Deponentii s-au repezit sa isi scoata banii plasati la 3% sa caute alte plasamente. Banca s-a trezit ca nu poate vinde obligatiunile inainte de termen si s-a declarat insolvabilitatea. Asa si cu imobiliarele la Romania. Cumparatori de apartamente ca cea mai buna investitie vor constata ca pe termen lung nu este fiind ca ratele se duc dupa/peste inflatie si le corodeaza tocmai speranta pentru care investisera. Sa nu pierda banii pastrati cash valoarea prin inflatie.
2.6. exp (răspuns la opinia nr. 2.5)
(mesaj trimis de off în data de 14.03.2023, 23:53)
Ar fi prea simplu sa fi fost cum spui, nu uita ca vorbim de peste jumatate din firmele de
high tech din S.V., care au facut multi, foarte multi bani in perioada pandemiei si nu diferenta de 2-3 procente i-a indemnat sa-si retraga masiv banii. Sectorul a intampinat dificultati majore in a doua parte a anului 2022, valoarea actiunilor a scazut cu peste 30% asa ca au trebuit sa apeleze la depozite si sa retraga sume considerabile, in mod repetat. Vulnerabilitatea SVB a constat tocmai in specializarea ei pe sectorul informatic, astfel ca retragerile sustinute ale aproape tuturor clientilor au secatuit rezerva normala de cash a bancii si a trebuit sa inceapa sa vanda din cantitatea mare de obligatiuni ale fed-ului in care
isi plasasera depozitele clientilor, culmea, tocmai ca sa fie cat mai sigure si sa-si protejeze clientii. La prima raportare, au aparut pierderi de doua miliarde de dolari in bilant si piata de capital a reactionat nervos si prompt, incepand sa vanda actiunile bancii, in ritm accelerat, astfel ca in cateva zile acestea s-au prabusit de la 370 dolari la sub 40 (miercurea si joia trecuta). Imediat cei mai mari si mai rapizi deponenti au retras peste 40 de miliarde in cateva ore pana cand organele de supraveghere financiara vazand ce se intampla au blocat accesul la conturi si au declarat incetarea platilor bancii si preluat controlul.
Lucrurile se vor calma in cateva zile, clientii au fost asigurati ca se va relua activitate bancara si vor avea acces la banii lor sau la liniile de credit, etc., desigur intr-un alt format bancar, dar morala este ca specializarea nu este buna, in nici un domeniu, cu atat mai putin investitional. Ouale trebuie imprastiate in cat mai multe locuri, preferabil chiar fierte inainte !!
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 14.03.2023, 09:19)
BCE nu va fi descurajată de criza bancară americană să crească costurile de împrumut ale zonei euro în această săptămână, dar analiștii se așteaptă ca decidenții să fie mai reticenți să se angajeze la o nouă creștere în mai. Colapsul Silicon Valley Bank din cauza creșterii rapide a ratelor de dobândă din SUA a declanșat șocuri în piețe și a ridicat întrebări cu privire la riscurile stabilității financiare care vor opri băncile centrale să crească ratele mult mai mult. BCE a spus deja că intenționează să crească costurile de împrumut cu jumătate de punct procentual când consiliul său de guvernare se va întâlni la Frankfurt joi. Majoritatea economiștilor se așteaptă să continue cu această mișcare pentru a ridica rata sa de referință la 3%, în ciuda scăderilor puternice înregistrate în acțiunile băncilor europene luni. Cu toate acestea, ceea ce colapsul SVB este probabil să reducă este apetitul decidenților politici BCE, inclusiv a președintei sale, Christine Lagarde, de a se angaja la o creștere a ratei la următoarea sa întâlnire din mai. Analistii considera că problemele din sectorul bancar american sunt puțin probabil să se repete în Europa. Însă supervisorii BCE au verificat luni expunerea băncilor la riscul de dobândă, iar Bundesbank a convocat o echipă de criză pe care a creat-o după ce Lehman Brothers a colapsat în 2008. Acțiunile bancare europene au scăzut luni, iar investitorii s-au temut că criza s-ar putea extinde dincolo de SUA. Mai mulți creditori europeni au înregistrat scăderi cu două cifre în prețul acțiunilor, inclusiv Banco Sabadell din Spania și Commerzbank din Germania, în timp ce indicele bancar Stoxx a scăzut cu 7%. În contrast, piețele obligatare au crescut, reducând costurile de împrumut, deoarece investitorii au căutat siguranța relativă a datoriei guvernamentale, reevaluând cât de mult vor centralizele băncile să strângă politica monetară acum că riscurile pentru stabilitatea financiară au fost puse în evidență.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 14.03.2023, 15:51)
daca vreti sa vedeti unde merge BEC / Europa va recomand " Unemployment Rate Inverted"
PS: defalcati pe regiuni si o sa vedeti cine pocneste in fata!
Nu toate tarile vor pocni!
Unele vor prospera!
Urmeaza /deja se intampla fuga capitalului pe golb in "ieftine"!
Doar pietele cu adevarat "ieftine" vor absorbi capitalul chiar si in "caderea din fata".
Nu confundat continuarea caderii in unele piete cu adevarat ieftine ca si cum capitalul exter nu intra ascuns de ochii lumii in pietele respective.
Va pupa janel!
s c cret
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 14.03.2023, 18:11)
SVB:
- an asset maturity mismatch
- a decline in the value of those assets
- and early withdrawals.
indeplinite toate 3.
s c cret