Croaţia îşi propune tranziţia la o economie verde până în 2050

Croaţia a optat pentru o economie neutră din punct de vedere climatic până în 2050, a anunţat ministrul croat al Economiei şi Dezvoltării Durabile, Tomislav Ćorić, potrivit publicaţiei Balkan Green Energy News, citat de News.

Tomislav Ćorić anticipează o mulţime de provocări, în timp ce prim-ministrul Andrej Plenković spune că s-au asigurat 9 miliarde euro din cadrul programului financiar multianual al UE pentru tranziţia energetică.

În atingerea acestui obiectiv, ţara se va confrunta cu o serie de provocări, inclusiv construirea de noi capacităţi de transport a energiei, creşterea producţiei din surse regenerabile de energie şi finanţarea tuturor acestor investiţii, a spus Ćorić, în cadrul conferinţei "Energia 2021: gestionarea tranziţiei verzi".

Premierul croat Andrej Plenković a afirmat că s-au asigurat 9,15 miliarde euro pentru nevoile tranziţiei verzi din cadrul programului financiar multianual al Uniunii Europene (UE). Potrivit lui Plenković, cu aceste fonduri va fi iniţiată dezvoltarea accelerată în ţară.

Conceptul de dezvoltare a energiei în Croaţia trebuie să se bazeze pe tehnologii noi şi curate, inovare şi cercetare, iar fondurile furnizate prin politica regională de dezvoltare şi coeziune a UE vor permite această tranziţie verde, a spus Plenković, citat de presa locală.

Hidroenergia va rămâne cea mai importantă sursă de energie pentru HEP.

Preşedintele consiliului de administraţie al companiei electrice de stat Hrvatska Elektroprivreda (HEP), Frane Barbarić, a declarat că societatea instalează în prezent mai multe panouri fotovoltaice (PV) şi încă 11 sisteme fotovoltaice cu o capacitate totală de 120 MW în cooperare cu autorităţile municipale. Cea mai mare investiţie în energia eoliană este parcul eolian Korlat de 75 MW, a adăugat el.

Până la sfârşitul anului 2030, compania intenţionează să aibă aproximativ 700 MW în parcuri eoliene şi centrale solare.

Cu toate acestea, cea mai importantă sursă de energie pentru HEP va fi în continuare hidroenergia, motiv pentru care modernizează şi extinde centralele hidroenergetice existente, dar construieşte şi unele noi, cum ar fi sistemul hidroenergetic Kosinj de 450 milioane euro şi proiectul hidrocentralei Senj 2, el a spus.