Februarie pe pieţe - o lună marcată de taxele vamale impuse de Trump şi noua realitate geopolitică

Impunerea de noi taxe vamale de către administraţia Trump şi noua realitate geopolitică din lume au influenţat pieţele de capital globale în luna februarie, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille, care mai aduce în atenţie evoluţiile de piaţa cripto, a aurului şi cele mai recente listări de la BVB. Pe lângă cele mai importante evenimente care au mişcat piaţa luna trecută, raportul oferă o perspectivă a situaţiei din prezent, respectiv estimări pentru anul 2025.

• Pieţe internaţionale

SUA: volatilitate ridicată

Februarie a adus volatilitate ridicată pentru indicii bursieri americani, care, deşi au retestat sau chiar depăşit maximele istorice (S&P500 - 6.147 de puncte), au încheiat luna cu scăderi cuprinse între 1,42% (S&P 500) şi 2,76% (Nasdaq 100), pe fondul incertitudinilor din jurul noilor propuneri de tarife vamale ale administraţiei Trump, dar şi al contextului geopolitic, ce a culminat pe final de lună cu întâlnirea tensionată de la Casă Albă dintre preşedintele American Donald Trump şi cel ucrainean, Volodimir Zelenski.

Din perspectiva performanţelor înregistrate de cele 11 sectoare din componenţa indicelui S&P 500, cea mai mare apreciere în luna februarie a înregistrat-o sectorul Bunurilor de consum esenţiale, +5,70%, urmat de cel de imobiliare, +4,2%. La polul opus, cele mai mari scăderi au fost înregistrate de sectorul de Bunuri de consum discreţionare, -9,3%, şi cel al Serviciilor de comunicaţii cu o scădere de 6,29%.

Raportările financiare aferente trimestrului al patrulea din 2024 ale companiilor de pe Wall Street au continuat şi în luna februarie. La finalul lunii, Nvidia a raportat vânzări de 39,3 miliarde de dolari (+78%) şi un profit net de 22 de miliarde de dolari (+80%) pentru trimestru al patrulea, depăşind estimările analiştilor de pe Wall Street. În ceea ce priveşte cipurile Blackwell, compania a generat 11 miliarde de dolari, descriind această performanţă drept cea mai rapidă creştere a unui produs din istoria sa. Nvidia a oferit, de asemenea, previziuni solide pentru trimestrul în curs.

În ceea ce priveşte situaţia macro, cele mai recente date arată că economia SUA dă semne de încetinire. Indicele PMI Flash Composite a scăzut în luna februarie la 50,4, de la 52,4 în ianuarie, ceea ce reprezintă cel mai scăzut nivel din ultimele 17 luni. Acest lucru poate fi atribuit incertitudinii legate de politicile noii administraţii americane. Rata şomajului în luna ianuarie a ajuns la 4%, în uşoară scădere faţă de 4,1% în decembrie. Rata inflaţiei a ajuns la 3% în ianuarie, de la 2,9% în decembrie, în ciuda prognozelor privind încetinirea acesteia.

De asemenea, consumatorii se simt mult mai puţin încrezători în ceea ce priveşte starea actuală, dar şi asupra perspectivelor economiei SUA. Indicele de încredere a consumatorilor calculat de Conference Board a scăzut cu 7 puncte în februarie, până la 98,3, pe fondul îngrijorărilor privind afectarea puterii de cumpărare prin implementarea planurilor tarifare ale noii administraţii Trump.

• Europa - avânt puternic

Pieţele europene au parte de un avânt puternic în ultima perioadă, susţinut de creşterea acţiunilor din domeniul apărării, după ce liderii regionali au ţinut discuţii pe tema securităţii, care au vizat creşterea cheltuielilor militare. Indicele german DAX s-a apreciat cu 5,24% în luna februarie, în timp ce indicele francez CAC 40 a crescut cu 3,27%, iar STOXX 600 a urcat cu 4,18%, acţiunile europene având evoluţii superioare celor americane.

Inflaţia din zona euro a scăzut la 2,4% în februarie, conform Eurostat, pe măsură ce Banca Centrală Europeană (BCE) se îndreaptă către o a şasea reducere a ratei dobânzii. Aceasta a fost mai mică decât cea de 2,5% înregistrată în ianuarie, dar a depăşit aşteptările economiştilor intervievaţi de Reuters. Inflaţia de bază, care exclude costurile cu energia, alimentele, alcoolul şi tutunul, a atins 2,6% în februarie, uşor sub cea de 2,7% din luna precedentă. Datele de la începutul lunii martie indică o încetinire puternică a creşterii preţurilor energiei, care au urcat cu doar 0,2% în februarie, faţă de 1,9% în prima lună a anului.

Ameninţările preşedintelui american Donald Trump de a impune tarife asupra bunurilor importate din Europa le-au indus economiştilor şi investitorilor un sentiment de nesiguranţă cu privire la perspectiva inflaţiei şi a creşterii economice. Datele provizorii arată că inflaţia din februarie a rămas neschimbată în Germania (2,8%), mai mare decât se aşteptau economiştii, dar a scăzut brusc, la 0,9%, în Franţa. Cele mai ridicate valori au fost înregistrate în Estonia (5%), Croaţia (4,7%) şi Belgia (4,4%).

Euro a crescut cu aproximativ 3% în prima parte a săptămânii trecute, marcând cea mai mare apreciere din noiembrie 2022, ajungând la 1,07 dolari, cel mai ridicat nivel din ultimele patru luni. De asemenea, randamentul obligaţiunilor pe zece ani ale Germaniei, indicatorul de referinţă pentru zona euro, a crescut, miercuri, cel mai mult într-o singură zi de după anii "90, cu 23 de puncte de bază, pe măsură ce investitorii se pregătesc pentru o creştere a împrumuturilor ţării. Saltul recent al euro a fost declanşat de planul Germaniei de a le permite cheltuielilor de apărare şi infrastructură să urce la aproximativ un trilion de euro, adică 20% din PIB.

Datele estimate pentru ultimul trimestru din 2024 arată, conform Eurostat, că PIB-ul a înregistrat o creştere de 0,2% la nivelul Uniunii Europene şi de 0,1% în zona euro, cel mai mult urcând economia Danemarcei (+1,6%), Croaţiei (+1,4%) şi Portugaliei (+1,5%), Irlanda având parte de cea mai puternică scădere (-1,3%).

În ceea ce priveşte rata şomajului, aceasta a urcat cu 5,8% în Uniunea Europeană, în luna ianuarie, şi cu 6,2% în zona euro, cele mai afectate ţări europene fiind Spania (10,4%), Suedia (9,7%) şi Finlanda (8,9%). În România, rata şomajului a coborât faţă de luna decembrie a anului trecut, ajungând la 5,5%.

Indicele PMI al zonei euro a arătat o atenuare a contracţiei a sectorului manufacturier al blocului comunitar, acesta ajungând la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani.

• Asia - scăderi majore

Măsurile noi aplicate au dus la scăderi semnificative pe pieţele asiatice, indicele de referinţă al Japoniei, Nikkei 225, închizând luna februarie la 37.155,5 puncte, în declin cu 6,1% comparativ cu finalul lunii ianuarie, însă cel mai reprezentativ indice pentru Bursa din China, CSI 300, s-a apreciat cu 1,9% în februarie.

Noile tarife vamale ale preşedintelui Donald Trump impuse Chinei, Mexicului şi Canadei au intrat în vigoare începând din 4 martie, declanşând un nou război comercial. Vietnam, Taiwan şi Thailanda sunt cele mai expuse la creşterea tarifelor SUA datorită raportului ridicat exporturi-PIB cu Statele Unite. De asemenea, propunerile tarifare ale lui Trump care vizează sectoarele de semiconductoare, produse farmaceutice, oţel şi aluminiu, se aşteaptă să afecteze peste un sfert din exporturile Coreei de Sud, Japoniei, Malaeziei, Filipinelor şi Taiwanului. Malaezia, Coreea de Sud şi Thailanda sunt mai degrabă legate de lanţurile de aprovizionare nord-americane, acestea urmând să fie cel mai probabil impactate de tarifele impuse Canadei şi Mexicului. În Malaezia, 0,59% din PIB este legat de comerţul care adaugă valoare exporturilor canadiene şi mexicane către SUA, cea mai mare pondere dintre economiile asiatice.

Unele economii asiatice se confruntă şi cu ameninţările legate de tarifele reciproce, deoarece preşedintele Trump a anunţat planuri pentru contratarife asupra ţărilor care impun tarife mai mari pentru importurile din SUA decât cele aplicate de SUA.

Pe de altă parte, în 12 februarie, acţiunile din Hong Kong au marcat o creştere de peste 2%, datorită unor ştiri importante în sectorul tehnologiei: Alibaba a confirmat parteneriatul cu Apple pentru a sprijini oferirea serviciilor de inteligenţă artificială pe iPhone-urile din China, o mişcare care ar putea să atenueze scăderea vânzărilor de smartphone-uri ale Apple pe cea mai importantă piaţă a sa. Pentru Alibaba, parteneriatul reprezintă un succes major pe piaţa competitivă a inteligenţei artificiale în China, unde DeepSeek s-a remarcat prin modelele sale dezvoltate la o fracţie din costurile rivalilor occidentali. Prin urmare, indicele Hang Seng din Hong Kong a încheiat luna februarie cu o apreciere de 13,4%. Avansul a continuat şi la începutul lunii acesteia, indicele atingând recent cel mai ridicat nivel din februarie 2022 (24.369,71 puncte).

"În ciuda pachetului fiscal moderat anunţat la Congresul Naţional al Poporului (reuniunea anuală a Parlamentului chinez), mesajul care a accentuat inovaţia tehnologică şi consumul a fost deosebit de încurajator şi ar trebui să susţină avântul pieţei", au declarat analiştii de la Morgan Stanley, adăugând: "Rămânem optimişti în ceea ce priveşte acţiunile offshore şi ne aşteptăm ca ultima creştere a tarifelor să perturbe, dar să nu deraieze impulsul pieţei".

Goldman Sachs şi-a majorat săptămâna trecută preţul ţintă pentru acţiunile pieţelor emergente, estimând că avansul susţinut de AI al pieţei chineze ar putea stimula şi alte pieţe.

La sfârşitul lunii februarie, Banca Coreei a redus ratele dobânzilor cu 25 puncte de bază, până la 2,75%, marcând a treia reducere consecutivă de la maximul din ultimii 15 ani înregistrat în luna octombrie. Banca a revizuit, de asemenea, prognoza de creştere economică pentru acest an la 1,5% de la 1,9%, sub intervalul 1,6%-1,7% indicat luna trecută, menţinând însă prognoza pentru inflaţie la 1,9% atât pentru acest an, cât şi pentru anul viitor.

• Bitcoin - sub pragul de 90.000 de dolari

Bitcoin a început anul în creştere, susţinut de optimismul legat de potenţialele schimbări favorabile aduse de administraţia Trump pentru industria cripto. Totuşi, după emiterea unui ordin executiv la final de ianuarie, aşteptările pieţei nu s-au concretizat pe deplin, deoarece măsurile anunţate au fost mai temperate decât anticipau investitorii. Deşi perspectivele pe termen lung rămân pozitive, evoluţia bitcoin continuă să fie influenţată de factori macroeconomici.

Luna februarie a fost marcată de volatilitatea cauzată de războiul tarifelor comerciale globale. Din 2013, Bitcoin a încheiat luna februarie în creştere în majoritatea anilor, cu două excepţii, înregistrând un randament mediu de 14% în acest interval. În ianuarie, a avansat cu 9%. La finalul lunii, afectat de presiunea de vânzare din pieţe, Bitcoin a scăzut sub pragul de 90.000 de dolari, situându-se în ultimele trei şedinţe din lună în jurul nivelului mediei mobile simple de 200 şi marcând o scădere de 19% în februarie.

Astfel, Bitcoin a închis luna la cel mai scăzut nivel de după noiembrie 2024, atingând 78.197 dolari pe 28 februarie. Această corecţie a plasat criptomoneda cu aproximativ 28% sub maximul istoric atins în ziua învestirii preşedintelui Donald Trump. Din luna noiembrie şi până în ianuarie, piaţa cripto a fost susţinută de optimismul legat de o administraţie americană favorabilă, însă în prezent, investitorii aşteaptă următorul catalizator pentru a impulsiona piaţa.

Nivelul de 90.000 de dolari este un suport cheie pentru Bitcoin, iar scăderea sub acest prag ar putea duce la o corecţie spre 80.000 de dolari. Analiştii consideră că o corecţie până la 70.000 - 75.000 de dolari nu ar afecta perspectiva pe termen lung, existând o cerere solidă la aceste niveluri. De asemenea, se estimează o revenire a valorii Bitcoin până la mijlocul lunii martie.

Performanţa Bitcoin în martie a fost fluctuantă de-a lungul timpului. În ultimii 12 ani, a încheiat luna în creştere de şase ori, iar din 2020 nu a mai înregistrat scăderi în această perioadă. Randamentul mediu în martie este de 13%, conform CoinGlass. Colonnese estimează că Bitcoin se va consolida între 80.000 şi 100.000 de dolari până când va apărea un nou catalizator pentru piaţa cripto. Pe termen mediu, sentimentul rămâne pozitiv, susţinut de reglementările favorabile şi de interesul tot mai mare al investitorilor instituţionali, notează TradeVille.

• Aurul - spre noi recorduri

Aurul tinde spre noi recorduri, deja a doua lună consecutivă din 2025. Luna februarie a adus noi creşteri ale preţului metalului preţios, care a marcat un nou maxim istoric high în data de 24 februarie: 2.956 dolari/uncie, apropiindu-se foarte mult de pragul psihologic de 3.000 de dolari/uncie. Performanţa a fost înregistrată după ce, în luna ianuarie, activul-refugiu a urmat un trend de creştere asemănător, înregistrând un avans de 6,9%. Totuşi, în februarie, acesta a crescut cu numai 2,5%, întrucât în ultimele zile din lună câştigurile au fost şterse de o scădere semnificativă. Printre motivele probabile care au stat la baza acestei scăderi au fost faptul că preţul se afla deja într-o zonă de supracumpărare, era extrem de extins faţă de media mobilă de 200 zile, dar şi faptul că investitorii probabil s-au grăbit să-şi marcheze o parte din câştiguri, mai ales pe fondul ştirilor privind impunerea de tarife din partea SUA.

Totuşi, prima săptămâna din martie a adus o nouă rundă de creşteri ale cotaţiei aurului, pe fondul escaladării conflictelor comerciale între SUA şi ţările vecine.

Alte metale preţioase, precum platina, paladiumul sau argintul au înregistrat scăderi în luna februarie: -9,8%, -15,7%, respectiv -1,5%. Preţul acestora este unul mult mai volatil faţă de cel al aurului, întrucât costul mai ieftin faţă de aur le permite să fie tranzacţionate mai intens de către investitori.

• Petrol - volatilitate redusă

Luna februarie a fost o perioadă de relativă linişte pentru preţul petrolului, care a avut o volatilitate redusă şi a prezentat o tendinţă de scădere. Astfel, în luna februarie, cotaţia ţiţeiului de referinţă internaţional Brent a înregistrat o scădere de 4,7%, fiind cu 2% mai jos faţă de începutul anului curent. Printre principalele evenimente ale lunii, care au pus o presiune în scădere pe cotaţie, au fost promisiunile lui Trump de a creşte producţia în SUA şi de a reduce preţurile ţiţeiului din prima jumătate a lunii, urmată de o raportare a creşterii stocurilor de ţiţei în SUA peste aşteptările pieţei, la sfârşitul lunii februarie. Un rol important l-au jucat tarifele comerciale aplicate Chinei de către SUA şi încetarea focului din regiunea Gaza.

Scăderile au fost parţial compensate de ştirile care au pus presiune pe creşterea cotaţiei ţiţeiului. Printre acestea s-au numărat noile sancţiuni ale SUA împotriva livrărilor de petrol iranian către China, majorarea preţurilor pentru cumpărătorii din Asia de către compania petrolieră de stat din Arabia Saudită, atacurile ucrainene asupra infrastructurii petroliere din Rusia, dar şi întâlnirea nereuşită dintre preşedintele american şi cel ucrainean.

OPEC a anunţat că va începe să crească producţia din luna aprilie, pe fondul presiunilor lui Trump, care vrea un preţ mai mic pentru combustibil. În prima săptămână din martie, preţul ţiţeiului a scăzut sub nivelul de 70 de dolari/baril - unul dintre cele mai mici din ultimii ani, pe fondul deciziei OPEC şi al tarifelor comerciale dintre Statele Unite, Canada, Mexic şi China. La data de 5 martie, cotaţia Brent a ajuns la cel mai mic nivel din decembrie 2021.

• BVB: Plus de 3,1% pentru indicele BET

După ce luna ianuarie a fost una de consolidare pentru piaţa bursieră din România, februarie a adus o volatilitate mult mai accentuată. Indicele BET, care reprezintă piaţa principală de la BVB, a crescut în cursul lunii februarie cu 3,1%, în timp ce, în primele două luni din an, acesta a adus în portofoliile investitorilor o creştere de 4,8%. În ultimele 12 luni, indicele a crescut cu 7,4%.

Printre evenimentele care au marcat piaţa de capital din România în cursul lunii trecute au fost raportarea rezultatelor financiare anuale preliminare, adoptarea unui proiect de lege care va simplifica procedurile şi va reduce perioada de timp necesară pentru atragerea de capital pe bursă, dar şi decizia statului român de a încasa cel puţin 90% ca dividende din profitul distribuibil al companiilor în care este acţionar majoritar. De asemenea, evenimentele politice precum demisia lui Klaus Iohannis din funcţia de preşedinte al României şi arestarea fostului candidat la preşedinţie, Călin Georgescu, au adus un plus de incertitudine în piaţă.

În luna februarie, piaţa de capital a mers înainte, anunţând o serie de listări. O nouă companie a debutat la tranzacţionare pe piaţa principală, sub simbolul GREEN. Green Tech International este o societate care se ocupă cu furnizarea apei termale în Călimăneşti-Căciulata şi are o capitalizare de piaţă în acest moment de 1,2 miliarde de lei. Tot în februarie, Mikro Kapital şi-a listat emisiunea de obligaţiuni, sub simbolul MKR27E. Valoarea emisiunii a fost de 2 milioane de euro şi va ajunge la maturitate într-o perioadă de doi ani.

În acest an, trei noi companii vor fi incluse în indicii FTSE Russell. Aquila, Arobs şi Sphera vor fi reincluse în indicii FTSE Global Micro Cap, crescând la cinci numărul de companii româneşti prezente în aceşti indici. În total, vom avea 12 companii incluse în indici internaţionali.

Printre companiile care fac parte din indicele BETPlus şi care au înregistrat cele mai mari creşteri în cursul lunii trecute sunt Transgaz (+18,8%), Aquila (+15,6%) şi Transelectrica (+10,7%). La polul opus s-au aflat ONE (-4,5%), TTS (-2,5%) şi BVB (-1,7%). Pe segmentul AeRO, cele mai mari variaţii în cotaţie s-au observat la Visual Fan (+17,3%), Connection Consult (+16,7%) şi Agroland Agribusiness (+15,9%). La capătul opus au fost Norofert (-9,6%), Firebyte (-18,4%) şi 2Performant (-21,5%).

• Perspective

Luna martie a debutat cu cea de-a şaptea ediţie a Conferinţei trimestriale Quarterly Report, dedicată investitorilor de la BVB, în cadrul căreia companii de top din indicele BET, precum OMV Petrom, Electrica şi TTS, dar şi performere de pe piaţa AeRO, precum Agroland Business System, au prezentat ultimele noutăţi în contextul raportării rezultatelor anuale preliminare aferente anului 2024.

În ceea ce priveşte pieţele internaţionale, începând cu data de 4 martie au intrat în vigoare tarifele de 25% anunţate de noua administraţie Trump asupra mărfurilor din Mexic şi Canada.

Conform celor mai recente date macro, aşteptările inflaţioniste pe termen scurt au crescut de la 3,3% în ianuarie 2025 la 4,3%, cel mai mare nivel din noiembrie 2023. Şi aşteptările inflaţioniste pe termen lung au crescut, de asemenea, la 3,5%, de la 3,2% în ianuarie.

În data de 19 martie 2025, Rezerva Federală (Fed) va lua o nouă decizie de politică monetară şi ţinând cont de ultimele date raportate privind inflaţia şi piaţa muncii, aşteptările sunt ca aceasta să menţină dobânda de referinţă. Conform FedWatch CME, cea mai mare probabilitate (53%) de reducere cu 25 de puncte de bază a dobânzii este estimată acum pentru şedinţa din luna iunie 2025.

Pe pieţele europene, în ultima perioadă s-au produs schimbări tectonice, acţiunile europene depăşind performanţele celor americane, iar tot mai mulţi investitori străini îşi concentrează capitalul în Europa. Banca Centrală Europeană a redus rată dobânzii cu 25 de puncte de bază pe 6 martie, în timp ce noii parteneri de coaliţie ai Germaniei au ajuns la un acord istoric pentru crearea unui fond de infrastructură de 541,4 miliarde de euro şi pentru ajustarea restricţiilor de împrumut, toate aceste măsuri având ca scop sprijinirea cheltuielilor destinate apărării.

Noile măsuri comerciale impuse de Trump au provocat scăderi semnificative pe pieţele asiatice, iar indicii din Japonia şi China au înregistrat evoluţii mixte. Vietnam, Taiwan şi Thailanda sunt cele mai expuse la noile tarife, iar Coreea de Sud, Japonia şi Malaezia vor resimţi impactul tarifelor asupra exporturilor. De asemenea, tarifele reciproce sunt o ameninţare suplimentară pentru economiile asiatice. Banca Coreei a redus ratele dobânzii şi a ajustat prognoza economică pentru 2025.

Analiştii estimează că, până la finalul acestui an, preţurile ţiţeiului vor avea o medie de 74 de dolari/baril, în contextul în care creşterea stocurilor globale de ţiţei, odată cu relaxarea politicii OPEC va pune o presiune de scădere pe cotaţia Brent. Astfel, în 2026, se aşteaptă ca preţul ţiţeiului să scadă până la o medie de 66 de dolari/baril. În acelaşi timp, piaţa se aşteaptă ca aurul să facă performanţă şi în 2024, estimându-se că acesta va atinge un nivel de 3.100 de dolari/uncie până la finalul anului (+8% vs 2024). Printre factorii care contribuie la menţinerea ritmului de creştere a cotaţiei aurului se numără cererea mare din partea băncilor centrale şi cererea investitorilor pentru ETF-urile pe aur.

Performanţa Bitcoin în luna martie a fost fluctuantă, cu şase luni de creştere în ultimii 12 ani şi fără scăderi din 2020. Randamentul mediu este de 13% pentru luna martie, potrivit CoinGlass. Colonnese anticipează o stabilizare între 80.000 şi 100.000 de dolari, până la apariţia unui nou impuls pentru piaţa cripto.