Raport SIPRI: SUA, principalul furnizor de armament pentru Europa

SUA a devenit principalul furnizor de armament pentru Europa, potrivit raportului publicat ieri de Institutul Internaţional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI). Sursa citată arată că, dacă în perioada 2015-2019 Statele Unite furnizau 52% din echipamentele militare achiziţionate de statele NATO europene, acest procent a crescut la 64% în următorii cinci ani, majorare ce reflectă nu doar o nevoie crescută de arme moderne, ci şi o dependenţă a Europei de armele furnizate de SUA.

Pieter Wezeman, cercetător senior la SIPRI, a comentat asupra acestui fenomen, afirmând că europenii depun eforturi pentru a-şi consolida industriile de apărare, dar relaţia transatlantică privind furnizarea de arme are rădăcini adânci. "Importurile din SUA au crescut, iar statele NATO europene au încă în comandă aproape 500 de avioane de luptă şi multe alte tipuri de armament de la americani", a declarat Wezeman.

SIPRI mai arată că importurile de armament din Europa au crescut cu 155% între 2020 şi 2024 comparativ cu perioada 2015-2019, ca răspuns la invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, declanşată în 2022.

Publicarea acestui raport survine într-un moment în care Europa îşi reîndoieşte strategia de securitate, pe fondul incertitudinii privind viitorul angajamentului SUA faţă de apărarea Europei. Preocupările legate de o posibilă realiniere a administraţiei fostului preşedinte Donald Trump cu Rusia şi de reducerea garanţiilor de securitate oferite de Washington au amplificat discuţiile despre reducerea dependenţei de armamentul american.

Acest subiect este dezbătut intens în unele ţări europene. Spre exemplu, economiştii germani au avertizat recent asupra riscurilor pe care le presupune achiziţionarea avioanelor de vânătoare americane F-35, sugerând necesitatea dezvoltării industriei europene de apărare.

Pe lângă Statele Unite, alte state importante care furnizează armament pentru NATO sunt Franţa, Coreea de Sud, Germania şi Israelul. Aceste ţări joacă un rol esenţial în diversificarea surselor de armament pentru Europa, chiar dacă SUA rămâne liderul incontestabil al exporturilor militare.

Raportul SIPRI mai relevă că în perioada 2020-2024, Ucraina a devenit cel mai mare importator de arme la nivel global, primind cele mai multe echipamente din SUA, Germania şi Polonia. Această tendinţă este direct legată de conflictul cu Rusia, care a determinat un sprijin militar masiv din partea aliaţilor occidentali. La nivel global, alături de Ucraina, principalele ţări importatoare de arme sunt India, Qatar, Arabia Saudită şi Pakistan. Pe de altă parte, cei mai mari exportatori de armament sunt SUA, Franţa, Rusia, China şi Germania, evidenţiind un peisaj geopolitic marcat de competiţie şi reconfigurări strategice.

Rămâne de văzut în ce măsură programul ReArm EU propus de Comisia Europeană şi care urmează a fi finanţat cu 800 miliarde euro va ajuta statele europene să-şi dezvolte propriile industrii de apărare sau ele vor continua să se bazeze pe sprijinul militar american.

Opinia Cititorului

scrie opinia ta aici

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Comentariile antiromanesti sunt interzise.
- Utilizaţi un limbaj decent.
Redacţia îşi rezervă dreptul să elimine opiniile neinteligibile în mod grav şi pe cele mahalageşti, înţelegând prin asta pe cele cu tentă anti-socială, obscene şi/sau insultative, ca şi pe acelea care nu se referă la articolul în chestiune.
Sunt interzise comentariile prosteşti-agresive.
Nu sunt acceptate incitările la ură socială şi/sau xenofobie, discriminările referitoare la sex, vârstă sau de altă natură.
Nu sunt acceptate anunţuri publicitare.
Nu inseraţi linkuri sau adrese de email în textul opiniilor.

Repetarea deliberată a unuia şi aceluiaşi mesaj (sau variante) poate fi considerată drept propagandă; propaganda, în această formă, este interzisă.
- nu sunt acceptate ameninţările de orice natură;
- nu este acceptată hărţuirea ziariştilor Redacţiei BURSA;
- este interzisă defăimarea Ziarului BURSA;
- nu este acceptată dezvăluirea identităţii vreunui comentator de la secţiunea de opinii, fără acordul scris al aceluia, depus la Redacţie.
Nu este acceptată folosirea numelor ziariştilor BURSA pentru falsificarea semnăturii opiniilor.
Nu este acceptată substituirea de nume.
Redacţia îşi rezervă dreptul să şteargă opiniile şi să interzică accesul unora la postarea de opinii, atunci cînd apreciază că sunt de rea credinţă.
Abaterile de la acest regulament conduc la eliminarea opiniilor postate (un echivalent al autocenzurii celui care a scris mesajul, iar nu o cenzură practicată de ziar).
PRECIZĂRI:
- Toate opiniile exprimă punctul de vedere ale autorilor, iar nu ale administratorului (excepţie făcând mesajele scrise chiar de către administrator); nu ne asumăm responsabilitatea pentru materialele postate pe acest site de către alte persoane decât cele autorizate de ziarul BURSA.
- Postarea unui mesaj înseamnă acceptarea tacită a acestui regulament.
În cazul în care ne solicitaţi răspunsuri individuale, vă rugăm să completaţi cu adresa de email reală; vom încerca, în limita timpului disponibil, să răspundem tuturor întrebărilor dumneavoastră.