Scandal în armata israeliană: 950 de rezervişti cer încetarea războiului din Fâşia Gaza

Forţele de Apărare ale Israelului (IDF) au decis că membrii activi ai rezervei care au semnat "Scrisoarea piloţilor" nu vor mai putea continua să servească în forţele militare, potrivit unui articol publicat de Calcalist. Sursa citată precizează că şeful Forţelor Aeriene ale Israelului, cu sprijinul şefului de stat major, a luat această decizie invocând faptul că nu poate fi acceptată o situaţie în care personalul militar activ se opune obiectivelor războiului în timp ce participă la operaţiuni. IDF subliniază că politica sa este de a acţiona exclusiv din considerente profesionale şi că doreşte să se menţină deasupra dezbaterilor politice. Conducerea militară consideră gestul semnatarilor scrisorii deschise o "anomalie imposibilă" într-un moment în care armata se află în plin conflict pe mai multe fronturi.

Potrivit sursei citate, peste 950 de piloţi militari, navigatori - cadre militare reactivate şi rezervişti din Israel au semnat recent o scrisoare deschisă în care cer încetarea războiului şi eliberarea ostaticilor de către Hamas. Din cei 950 de semnatari, 10% sunt rezervişti care au fost reactivaţi după evenimentele din 7 octombrie 2023, arată Calcalist, potrivit IDF.

Sursa citată precizează că generalul-major (în rezervă) Nimrod Sheffer, unul dintre iniţiatorii scrisorii, a declarat că gestul lor este unul profund moral şi nu reprezintă un refuz de a servi. "Aceasta este o chemare către guvern să-şi îndeplinească responsabilitatea şi să readucă acasă ostaticii. Nu este un protest împotriva IDF, ci un apel către conştiinţa guvernului", a explicat el într-un interviu pentru Ynet, preluat de Calcalist. Potrivit lui Sheffer, scrisoarea nu conţine nicio critică la adresa Forţelor Aeriene şi nici la adresa Statului Major. "A vorbi astăzi despre un refuz (n.red. - de a ne face datoria în luptă), este absurd. Forţele Aeriene şi-au făcut datoria în întregime şi au fost în prima linie încă din 7 octombrie 2023", a subliniat el.

Conform sursei citate, unul dintre piloţii care au semnat scrisoarea a declarat că, în ciuda poziţiei publice, "vom continua să ne prezentăm atunci când suntem chemaţi". El a precizat că semnatarii nu intenţionează să refuze ordinele, ci doar să atragă atenţia asupra unei realităţi dureroase: războiul actual nu mai serveşte obiectivelor declarate şi pune în pericol atât vieţile ostaticilor, cât şi pe cele ale soldaţilor.

Colonelul în rezervă Uri Arad, navigator de luptă capturat în Războiul de Yom Kippur, a afirmat la rândul său că "este dreptul şi obligaţia cetăţenilor să-şi exprime opinia, mai ales în afara serviciului activ". El a susţinut că guvernul acţionează din motive politice şi nu are un plan real pentru salvarea ostaticilor.

Scrisoarea a stârnit critici virulente din partea unor lideri politici. Deputatul Simcha Rothman a declarat că "aceşti oameni nu mai aparţin IDF" şi că acţiunea lor subminează securitatea naţională. Vice-prim-ministrul Almog Cohen a mers mai departe, acuzând semnatarii că "negociază cu sângele copiilor noştri" şi a cerut retragerea pensiilor şi gradelor militare ale acestora.

O asociaţie profesională ai cărei membri sunt mii de rezervişti israelieni a cerut guvernului de la Tel Aviv să oprească beneficiile pentru foştii militari care se implică politic şi să aplice "sancţiuni masive" împotriva celor care ar pune în pericol coeziunea armatei.

Controversa din jurul "Scrisorii piloţilor" scoate la lumină o tensiune profundă în societatea israeliană: conflictul dintre loialitatea militară şi conştiinţa civică, între datoria faţă de stat şi apelul la umanitate. Într-un climat politic tensionat, cu războiul care se prelungeşte şi fără o soluţie clară pentru eliberarea ostaticilor, această scrisoare nu este doar un protest, ci şi un strigăt de disperare, un semnal că pentru unii dintre cei mai loiali servitori ai statului, linia dintre apărare şi suferinţă a devenit foarte subţire.