TradeVille: Războiul tarifelor vamale - scenarii legate de evoluţia S&P 500

În ciuda faptului că Donald Trump promite să facă America din nou prosperă prin implementarea noilor tarife vamale, repatrierea locurilor de muncă din industrie şi revitalizarea cererii pentru produsele fabricare în SUA, numind data de 2 aprilie (când a anunţat măsurile) "Ziua Eliberării", analiştii privesc diferit situaţia, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille. Raportul prezintă cele mai recente evenimente legate de războiul tarifar declanşat de Trump, precum şi impactul asupra economiei americane şi globale. După anunţul de săptămâna trecută privind tarifele reciproce, indicele bursier american S&P 500 s-a prăbuşit la 5.074 de puncte, înregistrând o scădere de 10,5% în numai două zile.

• Noile tarife şi nivelul actual al taxelor vamale impuse de SUA

Donald Trump a anunţat, în 2 aprilie, o serie de tarife comerciale menite să promoveze "independenţa economică" a SUA, care, însă, au declanşat o adevărată avalanşă pe pieţele internăţionale. Acestea includ un tarif de bază de 10% aplicat tuturor importurilor, cu excepţia celor din Canada şi Mexic, şi tarife suplimentare "reciproce" pentru ţările considerate că au practici comerciale inechitabile. Atunci, Trump a prezentat un panou ce afişa tarifele pe care administraţia susţine că sunt "impuse" Statelor Unite, precum şi tarifele "reduse" pe care SUA le implementează ca răspuns. Aceste tarife reciproce se situează cam la jumătate din nivelul pe care administraţia Trump susţine că fiecare ţară din listă îl impune Statelor Unite. Cu toate acestea, un raport al Institutului Cato a arătat că ratele medii ponderate ale tarifelor vamale din majoritatea ţărilor sunt mult mai mici decât cele prezentate de Trump. Diferenţele au survenit din metoda de calcul folosită de administraţie, bazată pe deficitul comercial al SUA cu fiecare ţară, împărţit la valoarea importurilor SUA.

Cele mai importante tarife "reciproce":

- Uniunea Europeană: Tarif de 20%, adăugat peste tarifele existente care variază în funcţie de produse (de exemplu, 2,5% pentru automobile). Nivelul agregat al tarifelor pentru UE ajunge acum, în medie, la circa 22%.

- China: Tarif suplimentar de 34%, care se adaugă la tarifele anterioare de 20% impuse în mandatele precedente ale lui Trump. Astfel, tarifele totale pentru China ating 54% pentru majoritatea bunurilor.

- Japonia: Tarif de 24%, peste tarifele minime existente, ducând nivelul total la aproximativ 26-27%.

- Taiwan: Tarif de 32%, ridicând barierele comerciale la un nivel semnificativ pentru exporturile de semiconductori.

- Vietnam: Tarif de 46%, unul dintre cele mai ridicate, reflectând deficitul comercial mare al SUA cu această ţară.

- India: Tarif de 26%, aplicat peste tarifele existente, afectând exporturile intensive în muncă.

- Cambodgia: Tarif de 49%, cel mai mare anunţat, vizând economiile mici, dar cu exporturi semnificative către SUA.

- Automobile şi piese auto: Un tarif separat de 25% pentru toate importurile auto, indiferent de ţară (cu excepţia Canadei şi Mexicului), intrat în vigoare pe 3 aprilie 2025.

Printre bunurile-cheie scutite de tarifele reciproce se numără cuprul, medicamentele, împreună cu articolele de oţel, aluminiu şi lemn. Energia şi "anumite minerale care nu sunt disponibile în SUA" (mineralele specifice nu sunt precizate) sunt, de asemenea, scutite de aceste taxe reciproce.

Taxele de 10% au intrat în vigoare din 5 aprilie, în timp ce restul tarifelor reciproce - din 9 aprilie.

• Impactul asupra economiei americane şi globale

• SUA

Ca rezultat al acestor mişcări tarifare, specialiştii anticipează o accelerare a inflaţiei şi o diminuare a creşterii economice în SUA în perioada următoare. Tarifele impuse de Trump vor fi plătite de companiile americane care importă bunuri şi materiale din alte ţări şi vor fi transferate, cel mai probabil, parţial sau total, către consumatori, rezultând preţuri mai mari. Unii analişti estimează o potenţială majorare a costurilor gospodăriilor mici cu până la 1.000 de dolari pe an, în timp ce Yale Budget Lab anticipează că noile tarife ar putea "costa" o gospodărie tipică aproximativ 2.148 de dolari anual. "Cum cele mai semnificative creşteri de tarife vizează ţări esenţiale pentru lanţul de aprovizionare al SUA cu bunuri de consum - China, Vietnam, Taiwan şi Cambodgia -, gospodăriile trebuie să se aştepte la preţuri mai mari pentru o gamă largă de produse de zi cu zi", a declarat Seema Shah, strateg global-şef la Principal Asset Management.

Prin urmare, inflaţia ridicată ar putea determina gospodăriile să-şi diminueze consumul. Cum cheltuielile de consum reprezintă 0,7 dolari din fiecare dolar al Produsului Intern Brut naţional, creşterea economică ar putea încetini. Toate aceste efecte, împreună, ar putea duce la "stagflaţie" (o combinaţie între stagnare şi inflaţie, care descrie perioadele în care creşterea economică este slabă, în timp ce preţurile rămân extrem de ridicate).

Totodată, riscul de recesiune este în creştere. O recesiune în SUA ar putea reduce PIB-ul cu 2% şi ar putea creşte rata şomajului în 2026 la 7,5%, de la nivelul actual de 4,1%.

Dacă administraţia Trump va renunţa la unele tarife şi va acorda scutiri pentru anumite produse sau ţări, recesiunea ar putea fi mai blândă, cu o rată maximă a şomajului estimată la 5,5%, potrivit Moody's Analytics, care acordă o probabilitate de 35% acestui scenariu.

Preşedintele Fed, Jerome Powell, a recunoscut că noile tarife sunt "mai mari decât se anticipa" şi că impactul economic va include o inflaţie mai ridicată şi o creştere economică mai slabă, deşi banca centrală nu prevede încă oficial o recesiune. Cu toate acestea, JPMorgan estimează acum o probabilitate de 60% ca economia globală să intre în recesiune până la finalul anului, în creştere faţă de 40% anterior.

• Global

FMI a indicat o "corecţie în jos" a prognozei de creştere globală pentru 2025, de la 3,3% la aproximativ 3%, cu efecte divergente pentru economiile deschise (ex. Vietnam, Taiwan), care se estimează că vor suferi mai mult decât cele mari (China, UE).

S&P Global susţine că previziunile de creştere vor fi revizuite în jos cu 0,25-0,5 puncte procentuale pentru marile economii (UE, China), dar economiile dependente de exporturi către SUA ar putea pierde până la un punct procentual din PIB. Probabilitatea unei recesiuni globale a urcat, astfel, la 30-35%.

Christine Lagarde, preşedinta Băncii Centrale Europene (BCE), a avertizat că tarifele fragmentează ordinea economică globală, crescând riscul unei "lumi inversate" cu performanţe economice slabe şi incertitudine, notează TradeVille.

• Evoluţia S&P 500 şi scenarii până la finalul anului

În 4 aprilie 2025, după anunţul tarifelor reciproce, indicele S&P 500 s-a prăbuşit la 5.074 de puncte, înregistrând o scădere de 10,5% în numai două zile, ştergând astfel 5,3 trilioane de dolari din valoarea de piaţă. Prin urmare, capitalizarea totală de piaţă a S&P 500 a scăzut la 45,1 trilioane de dolari. De la maximul atins pe 19 februarie, indicele a pierdut 9,5 trilioane de dolari, marcând o scădere cu 17,4% per total.

Luni, 7 aprilie, o ştire falsă a circulat pe scară largă, susţinând că administraţia Trump ar lua în considerare o amânare de 90 de zile a tarifelor pentru toate ţările, cu excepţia Chinei. Aceasta a fost atribuită iniţial lui Kevin Hassett, directorul Consiliului Economic Naţional, într-un interviu la Fox News, dar Casa Albă a dezminţit rapid informaţia, numind-o "fake news". Ştirea a provocat o volatilitate semnificativă pe pieţe: S&P 500 a crescut temporar cu 8,5% (în 34 de minute), înainte de a se prăbuşi din nou după clarificarea oficială. Incidentul a evidenţiat sensibilitatea extremă a investitorilor la orice indiciu de detensionare a războiului comercial, amplificând incertitudinea şi demonstrând riscurile dezinformării într-un context economic deja tensionat.

Analiştii anticipează mai multe scenarii legate de evoluţia S&P 500:

- UBS estimează că S&P 500 ar putea ajunge la 5.300 de puncte până la finalul anului (implicând o scădere suplimentară de 4% faţă de 4 aprilie), presupunând represalii moderate din partea altor ţări şi absenţa reducerilor fiscale majore. Volatilitatea este preconizată să rămână ridicată, cu riscul unui "bear market", adică cu o posibilă scădere de peste 20%.

- Bank of America şi-a redus recent ţinta pentru S&P 500 până la 5.600 puncte de la 6.666 puncte anterior, deşi menţionează un interval larg de rezultate posibile, între 4.000 şi 7.000 de puncte. Analiştii băncii atribuie o primă de risc mai mare pentru acţiuni din cauza riscurilor politice şi a faptului că gradul ridicat de îndatorare al guvernului limitează posibilitatea unui răspuns prin stimulente economice.

- JPMorgan şi-a redus scenariul de bază la 5.200, de la 6.500, dar această estimare presupune o relaxare parţială a tarifelor. Scenariul negativ revizuit este de 4.000 de puncte, ceea ce implică absenţa unei relaxări tarifare şi doi ani fără creştere reală a EPS (profit net pe acţiune).

- Analiştii de la Evercore ISi şi-au redus ţinta pentru final de an la 5.600 de la 6.800, incluzând o scădere a estimării P/E de la 23,7 la 20,6. Ei au menţionat că incertitudinea prelungită a crescut volatilitatea activelor şi a mărit probabilitatea ca datele economice slabe să se reflecte în cele concrete, ducând la stagflaţie sau recesiune.

- Oppenheimer, care estimase cel mai bullish scenariu pentru S&P 500 (7.100 puncte), şi-a redus ţinta la 5.950 puncte, invocând incertitudinea şi o analiză internă pesimistă care pare să proiecteze rezultate negative la nesfârşit.

• Cele mai afectate companii

Printre companiile cele mai afectate de noile tarife vamale se numără în special cele care şi-au construit strategia de producţie în jurul lanţurilor de aprovizionare din Asia. Apple, una dintre cele mai expuse companii din sectorul tehnologic, a înregistrat o scădere a acţiunilor de aproximativ 9% după anunţul noilor măsuri, având o dependenţă semnificativă de producţia în Asia - atât în China, cât şi în Vietnam - iar perspectiva unor costuri suplimentare generate de tarifele vamale ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea de a menţine actualul nivel de preţuri. Conform estimărilor, dacă Apple va decide să transfere integral aceste costuri către consumatori, un iPhone premium ar putea să coste peste 2.300 de dolari, ceea ce ar afecta cererea şi poziţionarea competitivă a companiei.

De asemenea, Amazon, cu o prezenţa puternică în comerţul cu terţi din China, a fost printre cele mai afectate, înregistrând o scădere cu 9% a acţiunilor. De remarcat este şi Starbucks, care a scăzut cu 11%, din cauza dependenţei de importurile de boabe de cafea din ţări precum Costa Rica, Guatemala, Etiopia şi Indonezia. Deşi compania are o reţea diversificată de furnizori, variaţia tarifelor pe ţări diferite creează dificultăţi operaţionale şi logistice.

Situaţia este similară şi în sectorul de retail sportiv. Nike, care produce aproximativ 50% din încălţăminte în Vietnam după relocarea din China, a fost afectată de tariful aplicat acestei ţări, ceea ce a dus la o scădere cu aproximativ 14% a acţiunilor. Lululemon, cu o structura similară de producţie în Asia de Sud-Est (aproximativ 40%), a înregistrat o scădere de peste 11%, pe fondul îngrijorărilor legate de marje şi preţuri mai mari pentru consumatori.

În sectorul auto, noile tarife au generat un val de adaptări rapide, în special pentru companiile cu operaţiuni transfrontaliere. General Motors a anunţat creşterea producţiei în SUA pentru a reduce dependenţa de importuri şi a evita costuri suplimentare, în timp ce Stellantis a anunţat închiderea temporară a unor fabrici din Canada şi Mexic şi a iniţiat concedieri în SUA, anticipând o scădere a cererii şi o creştere a costurilor.

• Cine ar putea avea de câştigat într-un context caracterizat de volatilitate?

Potrivit Jefferies, acţiunile care plătesc dividende ar putea oferi stabilitate investitorilor într-o perioadă marcată de volatilitate ridicată. Printre companiile recomandate se numără Coca-Cola, cu un randament al dividendului de aproape 3% şi o creştere de 10% în 2025, fiind considerată o opţiune solidă pentru perioade instabile. În februarie, compania a anunţat cea de-a 63-a creştere anuală consecutivă a dividendului (+5%), la 0,51 dolari/acţiune.

De asemenea, IBM, cu un randament de 3% şi o creştere de peste 2% în acest an, beneficiază de cererea pentru soluţii AI şi infrastructură cloud. Wedbush a adăugat compania pe lista "celor mai bune idei", menţionând că IBM este bine poziţionată pentru a profita de cererea pentru soluţii hibride şi aplicaţii AI.

Totodată, potrivit Joule Financial, investitorii care caută protecţie în portofoliu împotriva volatilităţii generate de tarifele vamale ar putea lua în considerare companii precum Alibaba, Exxon Mobil şi Snowflake. Alibaba este considerată o opţiune solidă datorită expunerii minime pe piaţa din SUA - sub 5% din venituri, în timp ce între 80 - 90% din venituri provin din China. Analiştii recomandă şi Exxon Mobil, cu perspective bune de creştere, susţinută de un mediu de dereglementare, cât şi Snowflake, care nu este afectată de tarife, fiind protejată prin modelul său de afaceri.

Morgan Stanley le recomandă investitorilor să îşi orienteze portofoliile către companii capabile să facă faţă impactului tarifelor vamale. McDonald's a fost inclusă pe listă datorită reţelei sale globale de francize şi furnizorilor locali, ceea ce reduce expunerea la tarife. Acţiunile companiei au crescut cu peste 3% în 2025, după un an slab, iar analiştii estimează un potenţial de creştere de peste 5% în următoarea perioadă. În acelaşi timp, Morgan Stanley vede un avantaj pentru companiile industriale americane care produc în Mexic, excluse deocamdată de la noile tarife, precum Acuity Brands, dar şi Rockwell Automation şi Eaton, companii-cheie în automatizare şi infrastructură energetică. Toate cele trei companii au potenţial de creştere de peste 40%, conform estimărilor.