În ianuarie 2025, zece state membre UE aveau salarii minime sub 1.000 de euro pe lună: Bulgaria (551 euro), Ungaria (707 euro), Letonia (740 euro), România (814 euro), Slovacia (816 euro), Cehia (826 euro), Estonia (886 euro), Malta (961 euro), Grecia (968 euro) şi Croaţia (970 euro), conform datelor publicate joi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), informează Agerpres.
În alte şase ţări membre UE, salariile minime variau de la 1.000 la 1.500 euro pe lună: Cipru (1.000 euro), Portugalia (1.015 euro), Lituania (1.038 euro), Polonia (1.091 euro), Slovenia (1.278 euro) şi Spania (1.381 euro). Restul de şase state avea salarii minime peste 1.500 euro pe lună: Franţa (1.802 euro), Belgia (2.070 euro), Germania (2.161 euro), Ţările de Jos (2.193 euro), Irlanda (2.282 euro) şi Luxemburg (2.638 euro).
La 1 ianuarie 2025, 22 din cele 27 state membre aveau salarii naţionale minime, excepţiile fiind Danemarca, Italia, Austria, Finlanda şi Suedia.
Datele arată că cel mai ridicat salariu minim în statele membre UE îl depăşeşte de 4,8 ori pe cel mai scăzut. Totuşi, disparităţile în privinţa salariilor minime din UE se reduc dacă se ţine cont de diferenţele privind nivelul preţurilor.
Când sunt exprimate în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), salariile minime în ţările membre UE cu un nivel mai scăzut al preţurilor devin mai ridicate comparativ cu cele care au un nivel mai ridicat al preţurilor, potrivit Eurostat.
După ajustarea diferenţelor de preţ în rândul statelor membre UE, salariile minime variază de la 878 PPS pe lună în Estonia la 1.992 PPS pe lună în Germania, ceea ce înseamnă că cel mai mare salariu minim din UE este de 2,3 ori mai mare decât cel mai scăzut.
În termeni relativi, ca proporţie din media veniturilor, în 2022, salariile minime reprezentau peste 60% din salariile brute lunare medii în trei state membre UE: Franţa, Portugalia şi Slovenia (66% în toate ţările). În România, procentul era de 57%.
De asemenea, salariile minime reprezentau mai puţin de jumătate din salariile brute lunare medii în Belgia (49%), Malta (46%), Estonia şi Letonia (43% în ambele ţări).
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.04.2025, 13:11)
Nu cred ca Romania sta prost,o fi fake news,
ca doar facem cadou de 1 miliard $ la actorasul planetar,
sub forma de Sistem Patriot,plus intetinem refuciatii lor,
sprijinim razboiul lor,cedam Delta Dunarii ptr. transportul lor.....
slava ukri
slava Ursula/Macron
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.04.2025, 13:33)
România stă excelent, peste hungaristanul tău.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.04.2025, 14:07)
Deci hunharistanul si Slovacia, astia cu Putler in suflet sunt si cei mai zgarciti:-)
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.04.2025, 13:15)
Anul acesta in Ungaria salarul minim este de 872 euro.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.04.2025, 13:27)
Corect era un articol cu salariul minim net. Si iar eram pe 2 in coada dupa Bulgaria :)
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.04.2025, 13:33)
Tovarășul Câțu s-a dat peste cap să fim sub Bulgaria la salariul minim.
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.04.2025, 13:36)
Economistul Păun suferă și acum că economia românească nu mai beneficiază de sclavi cu 200 euro'lună.
Mobilitatea forței de muncă și salariul minim sunt capcane pentru economiștii care preferă să dea interviuri în loc să citească. :
6. Este vorba de brut
(mesaj trimis de Neamțul55 în data de 10.04.2025, 13:45)
Este vorba de salariul minim brut, impozitul pe salariu variază de la o țară la alta,deci cifrele din articol sunt irelevante,plus Ungaria a mărit considerabil salariul minim in acest an ceea ce nu e specificat în articol,da ți o listă cu salariile minime nete alea contează,restul povești,apoi în contextul in care bate la ușă robotizarea generalizată ridicarea prea bruscă a salariului minim pe economie poate cauza șomaj masiv mai ales în România și Europa de Est fiindcă firmele mari corporațiile pot reloca ușor activitatea în țări unde forță de muncă este mai ieftină, și din păcate asta se va întâmpla pe termen mediu va fi mai rentabil să ai un salariu mai mic decât să fii șomer fără salariu
6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.04.2025, 14:59)
România are salariul minim net la nivelul celui din Ungaria, deși noi venim cu un de l ay în UE.
Micii tonetari au suferit întotdeauna din cauza salariului minim pentru că le fiscalizează afacerile gri.
Corporațiile își asumă regulile și-și fac propriile scenarii. Textele cu plecatul nu prea mai sunt valabile, mai ales pe fondul celebrelor tarife.
Întotdeauna cei care vociferează împotriva salariului minim sunt evazioniștii.
6.2. Da și nu (răspuns la opinia nr. 6.1)
(mesaj trimis de Neamțul55 în data de 10.04.2025, 16:50)
Evident că capitalismul de la noi este unul primitiv și exploatarea angajaților pe salariul minim este foarte mare, și aici nu este vorba că nu pot da salarii mai mari este vorba de lăcomie ,din punct de vedere uman patronii din Romania sunt foarte escroci evident nu toți dar majoritatea plus codul muncii deși există statul nu face eforturi mari să fie respectat și patronii șmecheri amendați,relocarea firmelor în zone cu forța de muncă ieftină va continua,nu are treabă cu tarifele SUA, celălalte țări nu măresc aceste tarife între ei aici e vorba numai de americani,deci crede mă dacă vor crește mult salariul minim multe firme se vor muta din Romania pe termen mediu,deja cele din textile sau încălțăminte au început să se mute,nu știu care e soluția și din Polonia se mută firmele occidentale tocmai din cauza că salariile au crescut mult ,asta e soarta coloniilor care devin scumpe țări emergente se zice dar tot aia e
6.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.04.2025, 18:42)
Efectele sunt multiple.
Firmele de evazioniști nu mai găseau forță de muncă. Decât 3-4 sute de euro la evazioniști, angajații plecau pe o mie în vest. Statul le-a făcut rost de angajați pe 5-6 sute de euro.
E acel tip de intervenționism care face posibilă.... exploatarea. :