Dilema politică a momentului - paradoxul democraţiei în cazul Georgescu

Excluderea lui Călin Georgescu de către BEC a creat următoarea dilemă: dacă societatea românească, (incluzând partidele politice), este incapabilă să contracareze democratic ascensiunea unui astfel de lider, atunci democraţia riscă să fie subminată fie prin acţiuni abuzive de prevenire, fie prin consecinţele unei eventuale guvernări autoritare post-alegeri. Acest scenariu descrie o criză profundă a democraţiei româneşti, care necesită o abordare strategică şi bine echilibrată.

Pe de altă parte, Călin Georgescu reprezintă un exemplu clar al paradoxului democraţiei, aflată în faţa riscului autoritarismului.

Democraţiile se confruntă cu un paradox esenţial: toleranţa faţă de intoleranţă poate duce la distrugerea democraţiei.

Într-o societate democratică, toleranţa absolută faţă de ideologiile care resping principiile democratice poate submina însăşi funcţionarea democraţiei, după cum a observat Karl Popper.

Un exemplu istoric semnificativ este ascensiunea Partidului Nazist din Germania, care a folosit alegerile democratice pentru a ajunge la putere şi a institui ulterior un regim totalitar.

În contextul actual al României, Georgescu profită de nemulţumirile populare faţă de clasa politică tradiţională, promovând un mesaj populist ce simplifică problemele complexe ale societăţii şi promit soluţii autoritare.

Discursul său anti-sistem şi atacurile constante la adresa instituţiilor democratice pot consolida sentimentul de neîncredere în stat şi pot legitima ideea unei guvernări autocrate.

De asemenea, prin poziţionarea sa împotriva "globalismului" şi a influenţelor externe, Georgescu construieşte o bază de susţinere care pune sub semnul întrebării legitimitatea democraţiei în sine.

• Riscul unui regim autoritar

Unul dintre cele mai mari pericole este alinierea ideologică a lui Georgescu cu regimuri autoritare, în special cu Rusia lui Vladimir Putin. Dacă ar reuşi să ajungă la putere, Georgescu ar putea implementa un model de "democraţie iliberală", similar celui rusesc, erodând libertăţile civile şi subminând instituţiile democratice fundamentale.

Această abordare ar putea izola România de Uniunea Europeană şi NATO, având consecinţe grave din punct de vedere economic, politic şi de securitate.

• Măsuri de protejare a democraţiei

Pentru a preveni acest scenariu sumbru, soluţiile trebuie să fie clare şi implementate rapid. În primul rând, este esenţială consolidarea instituţiilor democratice. O democraţie puternică, cu instituţii independente şi un sistem judiciar funcţional, poate preveni capturarea statului de către lideri autoritari. Educaţia civică şi conştientizarea pericolelor populismului trebuie să fie priorităţi, astfel încât electoratul să devină mai rezistent în faţa mesajelor simple şi atractive ale liderilor autoritari.

În plus, trebuie identificate şi aplicate măsuri constituţionale care să interzică accesul la putere al celor care promovează regimuri antidemocratice. Exemplele din alte state, cum ar fi interzicerea Partidului Naţional-Democrat din Germania, ar putea oferi un cadru util pentru România, dacă va fi cazul.

• Democraţia sub presiune

Este adevărat că democraţia nu este perfectă şi poate produce lideri care să o submineze, însă soluţia nu este anularea procesului democratic. Democraţiile puternice au capacitatea de a se autoreforma şi de a preveni pericolele interne, dar acest lucru necesită o vigilenţă constantă şi o reformă profundă a sistemului politic. Pe termen scurt, este crucial să se expună riscurile unei eventuale guvernări Georgescu şi să se mobilizeze segmentele educate ale electoratului.

Pe termen lung, consolidarea democraţiei se poate face doar printr-o reformă sistemică ce include responsabilizarea partidelor, educaţia civică şi consolidarea instituţiilor fundamentale ale statului.

• Alternativa la un viitor sumbru

România se află într-un moment decisiv.

Fără o reacţie adecvată şi coordonată, riscă fie subminarea democraţiei prin măsuri abuzive, fie instalarea unui regim autoritar suveranist. Criza democratică poate fi depăşită doar printr-un efort colectiv de întărire a instituţiilor democratice şi prin prevenirea capturării statului de către lideri autoritari. Educaţia civică, responsabilizarea liderilor politici şi consolidarea justiţiei sunt fundamentale pentru a preveni ca acest tip de regim să devină o realitate în România.

Citeşte Poate Georgescu să predea ştafeta unui muritor?