Prin violenţă, protestatarii suveranişti îşi contrazic învăţătorul

Călin Georgescu a afirmat, încă din toamna anului trecut, că el vrea să aducă pacea pentru poporul român. Nu ştim în ce constă conceptul de pace al lui Georgescu, dar se pare că în mintea înfierbântată a unora dintre simpatizanţii săi pacea se traduce prin violenţă. Numai aşa pot fi explicate atacarea forţelor de ordine şi distrugerile provocate în centrul Capitalei de susţinătorii lui Călin Georgescu după ce Biroul Electoral Central, cu o majoritate calificată, zece voturi pentru faţă de patru voturi contra, i-a respins candidatura la alegerile prezidenţiale, al căror prim tur de scrutin e programat să se desfăşoare în 4 mai.

Chiar dacă decizia BEC pare, la prima vedere, că este abuzivă şi ilegală, în democraţie argumentele contra nu înseamnă agresarea jurnaliştilor, atacarea forţelor de ordine şi vandalizarea spaţiului public. În hora violenţei a intrat chiar şi liderul AUR, George Simion, a cărui primă reacţie după decizia BEC a fost una reprobabilă, spunând că cei vinovaţi de respingerea candidaturii lui Călin Georgescu "ar trebui jupuiţi de vii, în piaţa publică". Ulterior, Simion a încercat să dreagă busuiocul şi a afirmat, ieri, că s-a exprimat şi el precum Traian Băsescu, care, în 2004, invita lumea la ţepe în Piaţa Victoriei. Numai că preşedintele AUR s-a încurcat în explicaţia oferită pentru ieşirea verbală violentă pe care a avut-o în seara de 9 martie, spunând că, de fapt, s-a referit la jupuirea de privilegii şi de pensii speciale. Când te exprimi că oamenii respectivi ar merita să fie "jupuiţi de vii în piaţa publică", nu înseamnă că te gândeşti la anularea privilegiilor şi pensiilor speciale.

Se pare că acest aspect a fost sesizat de membrii Consiliului Naţional al Audivizualului, care au cerut eliminarea din online a mesajului transmis de Simion după decizia BEC, dar şi de liderii REPER, care au sesizat ieri Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti cu privire la declaraţiile prin care instigau la violenţă în seara de 9 martie, atât George Simion, cât şi Călin Georgescu.

Mai mult, Parchetul General a anunţat, într-un comunicat de presă, că a deschis un dosar penal pe numele lui George Simion, în care analizează in rem declaraţiile acestuia.

În comunicatul de presă citat se arată: "Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a sesizat din oficiu, în data de 10 martie 2025, cu privire la săvârşirea infracţiunii de instigare publică, prevăzută de art. 368 alin. 1 şi 2 Cod penal. În fapt, s-a reţinut că în seara zilei de 9 martie 2025, în contextul unui protest care a avut loc în Bucureşti, preşedintele unui partid politic, care este, totodată, şi deputat în Parlamentul României, a făcut o serie de declaraţii prin care a incitat la violenţă. Menţionăm că în cauză urmărirea penală se desfăşoară in rem.

Precizăm că activităţile desfăşurate în dosar nu pot, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie".

• Georgescu cheamă la luptă, Potra cere insurecţie armată

În ceea ce îl priveşte pe Călin Georgescu, după decizia BEC, acesta a afirmat: "O lovitură directă în inima democraţiei la nivel mondial! Mai am un singur mesaj! Dacă democraţia din România cade, întreaga lume democratică va cădea! Acesta este doar începutul. Este atât de simplu. Europa este acum o dictatură, România este sub tiranie!".

Mesajul lui Călin Georgescu a venit după ce, cu câteva zile înainte, într-o postare video pe TikTok şi Facebook le transmitea susţinătorilor săi: "Ne-au anulat alegerile. Dreptul nostru liber, constituţional, pentru care s-a murit acum 35 de ani. Ce rău mai poţi face unui popor decât să iei libertatea de alege democratic? Sistemul acesta a ticăloşit tot ce avem mai sfânt. Destinul unei naţiuni se clădeşte prin sacrificii. Nu este uşor, dar este necesar. Ştiu că mulţi, foarte mulţi dintre voi mă susţineţi, (...) este important să ştiţi că în aceste momente ne aflăm într-o luptă care nu se poate câştiga din spatele ecranelor de telefon sau de televizor. Nu am nevoie de like-uri sau de urmăritori pe Facebook. Am nevoie să ştiu că suntem toţi uniţi pentru aceeaşi cauză, dar uniţi în mod real, fizic, palpabil, pentru acelaşi ideal. Totul pentru libertate. Totul. Altfel, este inutil să ne susţinem doar pe Facebook sau pe alte platforme de social media. Eu, pentru poporul meu, lupt cu un întreg sistem corupt. Şi lupt cu onoare, cu credinţă şi cu dragoste. Dar e nevoie ca poporul la rândul său să-şi dorească şi el această luptă, să aibă puterea de a nu se lăsa înfrânt de toate aceste acţiuni îndreptate împotriva drepturilor noastre sacre".

Cei de la REPER consideră, în plângerea trimisă Parchetului, că George Simion, Călin Georgescu şi Horaţiu Potra au săvârşit infracţiunile de instigare publică şi ultraj petrecute în contextul evenimentelor din 9 martie 2025.

De ce şi Horaţiu Potra? Pentru că mercenarul lui Călin Georgescu - aşa cum este cunoscut Potra - le-a cerut foştilor săi camarazi de arme din Congo să se implice în acţiuni violente după decizia BEC. Mai mult, printr-un mesaj ulterior, Potra le-a cerut militarilor români, din orice unitate, să se revolte, să îşi aresteze generalii şi să se pună în slujba poporului pentru o insurecţie la nivel naţional, menită să schimbe actuala ordine constituţională. Horaţiu Potra nu este la prima abatere în acest sens, istoricul lui fiind unul destul de bogat, culminând cu acuzaţiile aduse la adresa sa de Parchetul General în 26 februarie, fapt ce i-a atras şi arestarea preventivă în lipsă, dar şi emiterea unui mandat internaţional de arestare. Curios este însă de ce aceleaşi autorităţi ale statului român au tolerat toate activităţile lui Potra, în toţi aceşti ani, dat fiind faptul că el a intrat pentru prima dată în atenţia procurorilor în anul 2010, când Traian Berbeceanu a dispus reţinerea sa. Mai mult, cum a fost posibil, în condiţiile în care Potra se afla sub control judiciar, ca acesta să părăsească nestingherit România înainte de a fi reţinut de Parchetul General la sfârşitul lunii februarie? Şi de ce Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Interne nu reuşesc încă să îl localizeze şi să ceară extrădarea acestuia, deşi în presă au apărut fotografii care arată că Potra se afla deja din luna ianuarie în Dubai?

• BEC a apelat la condiţiile de fond stabilite anul trecut de CCR: respectarea Constituţiei şi apărarea democraţiei

Nemulţumirea lui Călin Georgescu şi a lui George Simion cu privire la decizia BEC ar părea justificată la prima vedere, dacă ne oprim strict la atribuţiile instituţiei respective aşa cum sunt ele definite în lege. Conform articolului 29 din legea 370/2004, modificată şi republicată în anul 2025, privind alegerea preşedintelui României: "Biroul Electoral Central verifică îndeplinirea condiţiilor de fond şi formă prevăzute de prezenta lege pentru candidaturi, înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii şi respinge înregistrarea candidaturilor care nu îndeplinesc condiţiile legale. În ceea ce priveşte condiţiile de formă, adică privind actele care trebuiau să fie la dosarul de candidatură, se pare, din decizia BEC, că nu au fost probleme, ci candidatura a fost respinsă numai pentru neîndeplinirea condiţiilor de fond".

Textul legislativ de mai sus contrazice declaraţia de ieri a lui George Simion care a afirmat că BEC nu avea de ce să respingă candidatura lui Călin Georgescu, deoarece toate actele (condiţiile de formă) erau în regulă. Numai că textul prevede că BEC trebuie să verifice şi îndeplinirea condiţiilor de fond.

Călin Georgescu, George Simion şi Anamaria Gavrilă - preşedinta POT - precum şi susţinătorii lor afirmă că erau îndeplinite şi condiţiile de fond, aşa cum sunt prevăzute ele în Constituţia României, lucru consemnat şi în articolul 28 din legea 370/2004, care stipulează: "Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art.37 din Constituţia României, republicată, pentru a fi alese sau care au fost alese anterior, de două ori, ca Preşedinte al României".

Articolul 37 din Constituţie prevede: "Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3). Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele administraţiei publice locale, vârsta de cel puţin 33 de ani pentru a fi aleşi în Senat şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României".

Iar articolul 16 alineat 3 stabileşte: "Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi".

Cu alte cuvinte, potrivit lui Călin Georgescu şi preşedinţilor AUR şi POT, condiţiile de fond sunt cele de mai sus, şi, în opinia lor, ele erau îndeplinite de candidatul la alegerile prezidenţiale. Numai că, în decizia BEC se mai precizează o condiţie de fond: "persoanele care candidează la alegerile pentru Preşedintele României trebuie să îndeplinească condiţiile «care rezultă din formula sacrosanctă a jurământului depus de persoana aleasă în funcţia de preşedinte al României», şi anume să respecte Constituţia şi să apere democraţia".

Aceste condiţii de fond reies, potrivit BEC, din hotărârile CCR din 5 octombrie 2024 - privind respingerea candidaturii Dianei Şoşoacă - şi din 6 decembrie 2024 - privind anularea alegerilor prezidenţiale. BEC arată că aceste condiţii de fond "trebuie îndeplinite de candidatul la alegerile prezidenţiale încă de la momentul candidaturii sale". În decizia Biroului Electoral Central se precizează că deciziile şi hotărârile CCR sunt obligatorii pentru toată lumea şi au putere de lege imediat după publicarea în Monitorul Oficial, fiind aplicabile pentru viitor. Ţinând cont că a fost reluat întregul proces electoral privind alegerile prezidenţiale, BEC consideră că respectivele condiţii introduse în motivarea deciziei CCR cu privire la respectarea Constituţiei şi apărarea democraţiei trebuie îndeplinite de orice candidat la momentul depunerii dosarului, or conform deciziei Călin Georgescu nu le-a îndeplinit.

Cert este că ieri, după o întâlnire a lui Călin Georgescu cu George Simion şi Anamaria Gavrilă, decizia BEC a fost contestată la Curtea Constituţională, care o va analiza şi care ar urma să se pronunţe astăzi. Cei trei au transmis că nu au mari speranţe cu privire la decizia CCR, dat fiind precedentul anulării alegerilor în 6 decembrie 2024, şi au transmis către susţinătorii lor un mesaj de mobilizare pentru următoarele trei zile, fără a anunţa ce acţiuni pregătesc. În orice caz, toţi trei au afirmat că orice formă de protest trebuie să fie paşnică, fără violenţele înregistrate duminică seara şi care, potrivit organelor de ordine, s-au soldat cu rănirea a 13 jandarmi şi cu mai multe pagube materiale. Rămâne de văzut, dacă susţinătorii lor vor protesta paşnic, mai ales că George Simion a transmis că nu îşi asumă organizarea niciunui protest, pentru că nemulţumirea unor cetăţeni a atins cote alarmante.